Ministerul Justiției aruncă în aer dosarele DNA. Proiectul care îi scapă de abuz în serviciu pe demnitari. Reacția DNA

Proiectul de OUG pus în dezbatere publică de ministrul Justiției Florin Iordache prevede modificarea definiției infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută la art. 298 Cod Penal. Astfel, se introduce formularea cerută de judecătorii CCR, care să înlocuiască sintagma „îndeplinește în mod defectuos” cu una care să însemne „îndeplinește prin încălcarea legii”, astfel: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplinește un act sau îndeplinește un act contrar legii…”.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE MODIFICARE A CODULUI PENAL

Cu toate acestea, infracțiunea este modificată mult mai profund. Se introduce un plafon minim de 200.000 de lei al pagubei provocate unei persoane fizice sau juridice, pentru ca fapta să se încadreze la abuz în serviciu.

Unul dintre cei mai proeminenți beneficiari ai acestei prevederi ar fi președintele PSD Liviu Dragnea, care este trimis în judecată alături de fosta sa soție, Bombonica, pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar penal în care prejudiciul stabilit de procurorii DNA este de doar 108.000 lei. De altfel, conform proiectului privind grațierea, Liviu Dragnea ar scăpa și de condamnarea cu suspendare în dosarul Referendumul. Cu toate acestea, termenul de încercare impus de instanță pe perioada suspendării pedepsei s-ar reduce doar cu 2 ani (cât a fost pedeapsa), astfel că Dragnea ar fi complet reabilitat de drept după doi ani de la condamnare, în loc de 4. Astfel, Dragnea ar fi complet reabilitat în vara lui 2018, în loc de 2020, nescăpând astfel de interdicția de a face parte din Guvern sau a fi premier, impusă de legea Guvernului.

De asemenea, pedeapsa propusă pentru abuzul în serviciu este micșorată mai mult de jumătate: în loc de 2-7 ani cât este în prezent, se propune o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani sau amendă (penală).

Proiectul mai prevede un nou articol la reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu, care spune că „acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”. Acest lucru înseamnă că procurorii nu s-ar mai putea autosesiza pentru a începe o anchetă de abuz în serviciu. În dosarele în lucru, ar însemna că dacă instituția vătămată cu prejudiciu nu a fost cea care a sesizat procurorii, dosarele pică.

Denunțurile folosite de procurori, în pericol. Dacă nu au fost făcute în maximum 6 luni, pică

Proiectul propune introducerea unei modificări a denunțului, așa cum este definit în Codul de Procedură Penală. Astfel, acesta poate fi folosit de procurori doar dacă denunțătorul o face în cel mult 6 luni de la comiterea faptelor denunțate. Multe anchete care folosesc și denunțuri ale celor implicați în infracțiuni ar fi astfel afectate, acest instrument de lucru al anchetatorilor fiind ciuntit.

„Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale”, arată proiectul Ministerului Justiției.

Proiectul de OUG prevede de asemeneaeliminarea din Codul Penal a infracțiunii de „neglijență în serviciu”, pedepsită în prezent cu o pedeapsă de la 3 luni la trei ani sau cu amendă.

De asemenea, ar urma să fie modificată definiția infracțiunii de conflict de interese, de la art. 301 Cod Penal. Din definiția infracțiunii de conflict de intereseeste eliminată interdicția privind „o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. În rest rămâne neschimbată, astfel: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Reacția DNA. Toate dosarele de abuz în serviciu, condiționate de plângerea prealabilă a părții vătămate. „Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane”

DNA arată că modificările propuse de ministerul Justiției „ar altera echilibrul între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate”.

DNA analizează modificarea infracțiunii de abuz în serviciu și constată că „se dezincriminează” faptele de abuz în serviciu care produc o pagubă mai mică de 200.000 de lei. „Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”, arată DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii DNA mai explică faptul că dacă o achiziție publică este fracționată în mai multe contracte cu valoare sub 200.000 de lei sau dacă o achiziție este făcută direct, în limita a 30.000 de euro stabilită de lege, autorii unui eventual abuz în serviciu legat de astfel de achiziții nu ar mai putea fi trași la răspundere.

DNA acuză și scăderea limitelor de pedeapsă pentru abuzul în serviciu, de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani, atenționând că odată cu ea scade și termenul de prescripție a faptelor, la 5 ani de la comiterea faptelor.

DNA consideră că folosirea sintagmei„îndeplinește un act contrar legii” în definirea abuzului în serviciu „nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curții Constituționale a României nr.405/2016 și va ridica aceleași probleme de interpretare ca și până acum”.

„Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase. Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcțiune a barocamerei de la unitatea de arși a unui spital (Floreasca – n.r.) și în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la „Colectiv””, arată DNA.

O altă problemă a noii definiții a abuzului în serviciu ar fi că înlocuirea sintagmei„în exercitarea atribuțiilor de serviciu” cu „în exercitarea serviciului” ar putea duce la situația în care sunt incriminate doar faptele săvârșite în timpul programului de lucru.

Condiția ca ancheta abuzului în serviciu să se declanșeze doar la plângerea prealabilă a părții vătămate este de asemenea condamnată de procurorii DNA. „În felul acesta, multe situații care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiției. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui sa formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecințele de rigoare”, arată DNA.

„Aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile și se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanțelor având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal„, atenționează procurorii DNA.

Legat de modificarea infracțiunii de conflict de interese, DNA arată că proiectul promovat de Florin Iordache nu lămurește sintagma „raporturi comerciale”, așa cum au cerut judecătorii CCR, „ci elimină cu totul societățile comerciale din textul de lege. Consecința este aceea că, un funcționar va putea acorda nestingherit foloase societăților comerciale față de care acesta are sau a avut un interes”.

De asemenea, DNA se referă și la modificarea propusă pentru instituția denunțătorului, în cadrul procedurii penale. „Modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte. (…) În foarte puține cauze, denunțătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mulțumiți de folosul primit în schimb. Din practică, s-a constatat că denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi trași la răspundere„, arată DNA.

În ce privește proiectul de lege privind grațierea unor pedepse, DNA constată că printre infracțiunile grațiate se regăsesc și abuzul în serviciu, și infracțiunile asimilate celor de corupție. De asemenea, în ce privește evaziunea fiscală, sunt excluse de la grațiere doar „cele mai simple forme de evaziune”: „Cele cu adevărat grave (art. 9 din L 241/2005) sunt grațiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupție, pentru că multe persoane cercetate pentru infracțiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane știu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunțe mita”, susține DNA.

Procurorul General și șefa instanței supreme: „E cu dedicație”

Procurorul general Augustin Lazăr și șefa ÎCCJ, judecătoarea Cristina Tarcea, au declarat că nu sunt de acord cu propunerile ministrului Florin Iordache. Întrebat cum vede posibila dezincriminare a unor infracțiuni, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că „s-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicație” și că la abuzul în serviciu ar fi „total exagerat”. În plus, Lazăr spune că instituția Ministerului Public nu susține acte de clemență ca grațierea și amnistia și că nu au fost consultați de Ministerul Justiției, până miercuri, cu privire la astfel de proiecte. Aceeași poziție a adoptat și șefa Curții Supreme, Cristina Tarcea, care a precizat că grațierea pare făcută cu dedicație și că ordonanțele Guvernului se vor aplica dosarelor care sunt deja pe rol, menționând și că nu înțelege de ce se acționează cu atâta grabă. În fapt, o soluție juridică mult mai previzibilă și mai clară ar fi un proiect de lege în acest sens care să fie trecut prin Parlament. Tarcea a ținut să sublinieze că, indiferent că avizul CSM este unul consultativ, este unul dat de oameni cu specialitate, „or mă îndoiesc că în ședința de Guvern sunt foarte mulți miniștri absolvenți ai Dreptului”.

Kovesi: „Mă îndoiesc de buna credință, cel puțin a ministrului Justiției”

„Mă îndoiesc de buna-credință, cel puțin a ministrului de Justiție, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte și nu după. Dacă e doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea și nu are nimeni acces la astfel de proiecte? Am avut o discuție cu ministrul Justiției, într-un cadru instituțional, împreună cu procurorul general și cu procurorul-șef DIICOT, săptămâna trecută, într-o zi de luni. Ocazie cu care dl ministru a promis ferm că orice modificare de lege se va face atât a Codului Penal, a Codului de procedură penală va fi discutată în sistem. Văd că și-a încălcat această promisiune. De fapt, mă așteptam”, a spus șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, la Europa FM.

„Am vorbit cu câțiva colegi din CSM. Ei nu primiseră proiectul, nu știau despre ce e vorba. O să vedem. Să vedem în ce sens se clarifică (prevederile). Ele sunt destul de clare. Practica judiciară, cel puțin cea după decizia CCR privind abuzul în serviciu e o practică unitară. Începând cu deciziile ÎCCJ, dar și a celorlalte instanțe, practica e unitară și e clară și motivarea CCR, nu văd ce ar trebui clarificat”, a mai spus Kovesi.

Ministerul Justiției: Cele două proiecte au fost trimise spre avizare tuturor. Nu erau programate în ședința de azi

Ministerul Justiției a precizat, într-un comunicat de presă, că cele două proiecte de OUG privind grațierea unor condamnări și modificările Codurilor Penale au fost „transmise tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru avizare și/sau transmiterea de puncte de vedere, urmând ca după parcurgerea acestei etape să fie supuse aprobării Executivului”.

Instituția susține că aceste acte normative „nu au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 18 ianuarie 2017″. Cu toate acestea, în textul proiectului privind grațierea, este scris că pedepsele grațiate sunt cele date până la data de 18 ianuarie 2017, adică astăzi, când a avut loc ședința de Guvern.

„Reamintim că supra-aglomerarea penitenciarelor și condițiile inumane de detenție sunt o problemă majoră a României. Lipsa unor măsuri imediate, dar și a unui plan pe termen mediu, conduce deja la plata unor despăgubiri considerabile către persoanele condamnate, despăgubiri impuse prin decizii ale Curții Europene, dar și la o foarte posibilă emitere a unei Decizii Pilot. Totodată, reamintim că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, iar nepunerea lor în aplicare conduce la lipsa de previzibilitate și calitate a normelor penale aflate în vigoare”, arată comunicatul de presă.

Cu toate acestea, ministerul Justiției nu face vorbire despre efectele modificării Codului Penal, anume cele care nu au fost impuse de deciziile CCR.