VIDEO. Ministrul Agriculturii anunță REPRESALII. DNA intră pe fir în scandalul resoluționărilor unor decizii de finanțare prin fonduri europene pentru dezvoltare rurală

Asupra Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-ar fi făcut presiuni, astfel încât anumite decizii de finanțare să fie resoluționate, motiv pentru care departamentul juridic al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurlae (MADR) ar fi înaintat o plângere către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Potrivit precizărilor ministrului desemnat pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, cu ocazia audierilor din comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului, de miercuri, 19 februarie 2020, presiunea ar fi venit de la conducerea agenției de plăți.

„În ceea ce privește gravele probleme de management, multe dintre ele sunt la DNA. Și asta pentru că au fost probleme foarte grave de resoluționări ale unor decizii de finanțare. S-au făcut presiuni ca acestea să fie resoluționate, pe de-o parte”, a afirmat Adrian Oros la audierile din comisiile de agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților. „Pe de altă parte, au fost aduse activități administrative, neconforme, care nu au legătură cu partea penală. Foarte mulți oameni aduși din mediul privat – 119 persoane – fără concurs. Eu nu contest. Cu siguranță, în mediul privat sunt oameni foarte competenți, dar putea să dea concurs dacă, într-adevăr, agenția avea nevoie de domniile lor; 119 persoane aduse de la societăți comerciale, mulți dintre ei beneficiari de proiecte AFIR. Sigur, vreo 38 de milițieni”.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Tot cu privire la managementul AFIR, în prezent format din Adrian-Ionuț Chesnoiu, director general, Daniel-Eugeniu Crunțeanu, director general adjunct active fizice și plăți directe, Claudiu Coadă, director general adjunct infrastructură, Leader și investiții non-agricole, respectiv Dorin Dumitru Opreanu, director general adjunct plăți și administrativ, ministrul Oros a afirmat că ar fi „dezastruos” și îl acuză lipsă de performanță.

Oricum, nu este prima dată când ministrul desemnat face afirmații la adresa actualei conduceri a AFIR.

„Apropo de agențiile performante și de performanța pe care am găsit-o la minister; totul a fost numai poveste. Legat de agențiile performante, sigur, în aceste agenții sunt oameni de la înființare care lucrează, dar managementul AFIR este dezastruos. Și asta o spun și cifrele, și absorbția. Conducerea AFIR se lăuda cu o absorbție medie de 51%. Păi, vă spun eu că aproape jumătate din bani sunt plătiți de către APIA, submăsuri gestionate de către APIA. Practic, ei aveau de gestionat și au gestionat doar cinci miliarde din cele nouă miliarde. Ei se raportează tot timpul la total, de aceea le ies 51%”, a afirmat răspicat ministrul desemnat pentru Agricultură.

Ca soluții de redresare a situației, Adrian Oros propune lansarea urgentă de sesiuni de depunere de poiecte, cât și contractare suplimentară, după caz, pentru toate sumele disponibile, „pentru că sunt foarte multe”.

„Sesiunile trebuie să fie continue. Am discutat cu cei din conducerea AFIR acest lucru”, a mai precizat Oros.

De asemenea, el consideră necesară o analiză foarte clară cu privire la stadiul contractării proiectelor, achiziției și al plăților.

„Foarte multe (n.r. – proiecte) sunt contractate, sunt plătite avansuri care stau în cont și nu pot fi utilizate. Totodată, o simplificare a procedurilor de lucru și am identificat trei simplificări ale acestor proceduri, legat și de evaluarea și crearea de automatisme de achiziții și de plată”, a conchis Adrian Oros pe acest subiect.

Se vrea o singură agenție de plăți

Tot în cadrul audierilor, oficialul guvernamental a mai vorbit și despre un dificil proces de unificare a AFIR cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

De precizat aici că AFIR se ocupă cu finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, pe când APIA se ocupă de achitarea subvențiilor acordate fermierilor.

În acest context, Oros afirmă că el nu ar susține neapărat unirea celor două entități, demers care ar necesita o reacreditare a noii entități de către forurile europene de specialitate, însă că ar ceda presiunilor Comisiei Europene dacă Executivul de la Bruxelles va solicita asta în mod expres.

„Fuzionarea celor două agenții o dorește Comisia Europeană, nu o dorește ministerul. Suntem singura țară din Europa care are două agenții. Presiunile sunt de la Comisia Europeană și acest lucru este cunoscut și de către conducătorii celor două instituții”, a mărturisit Oros în plenul comisiilor reunite. „Eu, când am venit la minister (n.r. – Agricultură), în noiembrie (n.r. – 2019), la prima întâlnire cu miniștrii, am dus un document prin care susțineam continuarea activității în două agenții. Însă, la prima întâlnire pe care am avut-o cu noul comisar pentru Agricultură (n.r. – Janusz Wojciechowski), prima întrebare a sa a fost de ce noi avem două agenții de plăți? Probabil că vor fi presiuni să facem o singură agenție”.

El a mai menționat că și dacă unirea agențiilor de plăți europene va deveni realitate, șefia ministerului de resort se va asigura ca beneficiarii fondurilor europene să nu sufere.

„O vom face în așa fel încât să nu fie afectați beneficiarii, adică fermierii. Pentru mine, asta este important, și anume ca aceia care beneficiază de activitatea celor două agenții să nu fie afectați. Vom găsi o cale înțeleaptă să facem acest lucru fără să fie afectată activitatea celor două agenții”, a punctat pe acest subiect ministrul desemnat. „Eu vă asigur că activitatea celor două agenții va continua, indiferent că vor fi împreună sau că vor fi separate. Beneficiarii nu vor fi afectați de faptul că cele două agenții, din punct de vedere administrativ, la un moment dat, se vor uni, doar dacă presiunea de la Comisia Europeană se continuă”.

În cadrul audierilor, fostul ministrul al Agriculturii și deputat, Daniel Constantin, îi recomandă lui Oros să acorde o mare atenție acestui proces de unificare a agențiilor, astfel încât să nu afecteze Programul Național Strategic (PNS) 2021-2027.

„În 2012, când am mers la Ministerul Agriculturii, am avut această idee de unificare a celor două agenții de plăți, însă văzând cum merg lucrurile, am renunțat la idee și v-aș sugera s-o analizați cu mare atenție. Și asta pentru că dacă reintrăm într-un proces de reacreditare a agențiilor de plăți, veți avea o pierdere de timp și s-ar putea ca Programul Național Strategic (PNS) 2021-2027 să aibă întârzieri. Cred că este important și dacă faceți această modificare, ea să fie una cât mai eficientă, astfel încât să păstrați structurile celor două agenții și, eventual unificarea, dacă se va ajunge acolo”, a conchis la rândul său, Constantin.

Vot pozitiv în plen pentru Oros, chiar dacă vrea anticipate

Ministrul desemnat pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a primit miercuri aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Membrii celor două comisii de Agricultură din Camera Deputaţilor şi Senatul României au avizat noul mandat cu 18 voturi pentru şi 16 împotrivă.

Întrebat după audieri dacă se aştepta să primească aviz pozitiv în Comisiile de specialitate, Adrian Oros a declarat că „PNL îşi doreşte ca acest Guvern să cadă încă o dată şi să avem alegeri anticipate”.

„Vrem să clarificăm o dată situaţia politică din România, care nu este prea benefică pentru viaţa politică. Eu îmi doresc să avem alegeri anticipate şi după anticipate să se stabilească o anumită arhitectură, o anumită stabilitate în Parlament, iar acest Parlament să poată da o majoritate suficientă care să susţină un Guvern cu nişte proiecte şi nişte măsuri pe patru ani”, a afirmat el.

Oros a precizat că, în condiţiile în care se întâmplă scenariul anunţat, îşi doreşte să preia din nou portofoliul Agriculturii, dar decizia va aparţine premierului.

„Îmi doresc să ocup în continuare acest portofoliu la Agricultură, dar acest lucru îl vor decide premierul şi preşedintele şi colegii mei. Deci, ne vedem la următoarele audieri”, a declarat Adrian Oros.

Cât a autorizat și a plătit AFIR în ianuarie 2020

Cea mai mare valoare a plăților efectuate de AFIR în urmă cu o lună o reprezintă suma virată către fermierii care au realizat investiții în exploatații agricole prin subMăsura 4.1, respectiv 13,02 milioane de euro.

De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de plăți în valoare de 8,10 milioane de euro prin intermediul subMăsurii 19.2 (Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală).

AFIR a plătit totodată 7,97 milioane de euro către autoritățile locale, sumă aferentă proiectelor finanțate prin subMăsura 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică).

Plățile efectuate de AFIR în contul tinerilor fermieri, prin intermediul subMăsurii 6.1, se ridică la 4,75 milioane de euro.

Totodată, au fost plătite 4,77 de milioane de euro beneficiarilor subMăsurii 4.3 (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice).

Alte 3,76 milioane de euro au ajuns la procesatori care au obținut finanțare prin subMăsura 4.2 (Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole).

AFIR a efectuat plăți în valoare de 3,43 milioane de euro către fermierii care au investit în exploatații pomicole cu sprijin obținut prin subMăsura 4.1a.

Plățile efectuate de către Agenție pentru investițiile finanțate în sectorul non-agricol, prin subMăsurile 6.2 și 6.4, se ridică la valoarea cumulată de 3,07 milioane de euro.

Într-o declarație pentru Gândul.info, din 7 februarie 2020, directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, preciza că decontarea de către Comisia Europeană a sumelor solicitate și aprobate de Executivul de la Bruxelles (348.319.323,64 euro, la finalul lunii ianuarie 2020) reprezintă, pe lângă banii care intră efectiv în bugetul de stat, și o certificare a corectitudinii plățiilor efectuate de către AFIR pentru investițiile realizate de fermieri, antreprenori, autorități publice.

„Se poate spune ca este un rezultat direct al demersurilor administrative și procedurale pe care le-am aplicat pentru îmbunătățirea implementătării proiectelor și decontarea cheltuielilor realizate de către beneficiarii PNDR. Este un semnal important care subliniază faptul că suntem bine poziționați pe drumul pe care îl parcurgem”, a afirmat Chesnoiu într-o intervenție telefonică pentru Gândul.info.

În luna ianuarie a acestui an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a autorizat și a efectuat plăți către fermieri, antreprenori și autorități publice în valoare totală de 56,2 milioane de euro, din care 48,07 milioane de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene (UE).

Restul a fost asigurat din bugetul național.

„Precizăm că plățile au fost efectuate pentru decontarea cheltuielilor realizate de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru proiecte de investiții în agricultură”, se preciza într-un comunicat de presă al agenției din ianuarie a.c.

Sursă foto/video: Gândul.info/Ionel Văduva