Mircea Dumitru a declarat, luni, la UBB Cluj-Napoca, la o dezbatere pe tema analfabetismului funcțional, că este nevoie de o școală care să fie mult mai eficientă și care să formeze aceste competențe la nivelul înțelegerii unui text.
„Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcțional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înțeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăți să facă operații aritmetice elementare, au dificutăți la nivelul unor competențe de bază. Este nevoie de o școală care să fie mult mai eficientă și care să formeze aceste competențe la nivelul înțelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcțional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus Dumitru.
Potrivit acestuia, de-a lungul anilor, anumite momente au fost ratate, astfel încât deciziile care ar fi putut să ducă la adoptarea unor strategii și planuri nu au fost luate la timpul potrivit.
„Dar există timp pentru a reface și îmi păstrez optimismul în legătură cu refacerea acestei situații”, a spus ministrul Educației.
Potrivit unor date statistice la nivel național, circa 42 la sută dintre tinerii din România, cu vârsta de 15 ani, conform testelor PISA, se pot încadra în fenomenul de analfabetism funcțional, ceea ce înseamnă că abilitățile lor de citit, scris, matematică și științe nu sunt suficiente pentru a le permite să funcționeze normal într-o societate modernă. De asemenea, tinerii care se încadrează în acest fenomen nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educație.
Consilierul prezidențial Ligia Deca a declarat, la rândul său, că este nevoie de o strategie de reducere a analfabetismului funcțional care să cuprindă nu numai accesul la educație, ci și valoarea adăugată pe care educația o aduce.
„Ar trebui să vedem rezultatele testelor aplicate, la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, testele PISA, evaluarea națională și Bacalaureatul pentru ca, identificând punctele sensibile, să putem interveni unde este nevoie. Nu este suficient ca ei să memoreze și să reproducă, ci să își formeze competențe și abilități. Există o corelație între analfabetismul funcțional și diferiți alți factori, cum ar fi dezvoltarea socio-economică, gradul de educație al părinților, modul în care se face formarea continuă a profesorilor”, a explicat aceasta.
Media europeană a analfabetismului funcțional este de 20%, ținta fiind reducerea la 15% până în 2020. România ocupă ultimul loc din UE la acest capitol, iar la nivelul Europei extinse, se găsește pe penultimul loc, fiind urmată doar de Albania.