Ministrul Educației: Teza de doctorat a Codruței Kovesi NU VA FI REANALIZATĂ

La trei zile de la preluarea mandatului de ministru al Educației Naționale, Pavel Năstase a acordat un interviu agenției de presă MEDIAFAX, în cadrul căruia a precizat că teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi nu va fi reanalizată. Pentru a diminua tentativele de plagiat, Ministerul Educației ar urma să pună la punct o platformă online unde să fie publicate toate tezele de doctorat, din toate domeniile, pentru a putea fi consultate mai ușor. Pavel Năstase a vorbit și despre conceperea unei „legi a manualului”, care să reglementeze conceperea și achiziția de manuale școlare.

Vă prezentăm interviul integral acordat de ministrul Educației, Pavel Năstase, agenției MEDIAFAX:

Reporter: Care este viziune dumneavoastră asupra modului de gestionare a acestei probleme, care aduce atingere pe de-o parte integrității universităților, iar pe de altă parte îi afectează și pe cei care, poate, în mod cinstit au obținut un doctorat dar sunt suspectați că au fraudat acest titlu?

ACTUALITATE O femeie din Suceava a fost bătută crunt de soțul ei, pentru că nu i-a plăcut cum era împodobit bradul. Ce măsuri s-au luat

19:03

ECONOMIE Țara care le oferă angajaților români un loc de muncă plătit cu 5.500 de euro pe lună. Ce trebuie să facă

19:01

Pavel Năstase: Problema aceasta este o dezbatere aproape la nivel național și zilnic apar asemenea situații. Eu cred că așa cum e reglementată această problemă în momentul de față, ea poate fi continuată cu luarea unor măsuri de prevenire a plagiatului. În momentul de față Consiliul Național de Atestare de Diplomelor, Titlurilor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) este cel care analizează aceste situații, există în cadrul consiliului specialiști pe diverse domenii de activitate și care, în situații de genul acesta, mai ales pe tezele de doctorat, au dat verdicte în privința plagiatului. Eu, ca ministru al Educației, voi încerca prin diverse măsuri să previn această situație de plagiat. Cum se poate face acest lucru? Dacă într-o teză de doctorat, care este o cercetare în ultimă instanță, în prima parte a tezei trebuie să prezinți stadiul cunoașterii în domeniul respectiv. Stadiul cunoașterii se traduce în a prezenta puncte de vedere rezultate ale cercetării științifice care sunt date de alți specialiști în domeniul respectiv. Toată problema pleacă de la citarea acestor rezultate. Deci, în unele domenii citarea s-a făcut prin includerea în paranteze drepte, spre exemplu, a referințelor bibliografice, în alte domenii s-au specificat între ghilimele pasajele respective, și alte modalități. În acest context, cred că dacă într-o teză de doctorat o porțiune din explicațiile respective, mai ales pe domeniul acesta al științelor socio-umane, cum ar fi domeniul economic sau juridic, acolo ca să dai un punct de vedere concret trebuie să reproduci ceea ce a spus un anumit autor. Contribuția într-o teză de doctorat vine după aceea, în partea a doua a tezei, unde acolo trebuie să prezinți ceea ce ai făcut personal și, în ultimă instanță, valoarea tezei este dată de această componentă, și judecată după această componentă. Cred că ar trebui, pentru această chestiune, fiecare universitate să își revizuiască aceste ghiduri, sau dacă nu există, chiar să se facă asemenea ghiduri. Ca pe domenii de specializare să se știe de acum încolo, trăgându-se învățăminte din ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, cum trebuie să se elaboreze o lucrare de doctorat, cum trebuie să se scrie un articol într-o revistă. Există în momentul de față foarte multe platforme care sunt instrumente ajutătoare în depistarea plagiatului. La Academia de Studii Economice am introdus această platformă anti-plagiat, plătim în jur de 30.000 de euro pe an, dar toate lucrările de diplomă, de dizertație pentru masterat, tezele de doctorat, sunt inițial trecute prin această platformă. Profesorii coordonatori primesc raportul de la platformă și pe baza unei analize decid dacă, într-adevăr, e cazul de plagiat, sau nu, iar lucrările respective sunt respinse din start. Iată o măsură foarte simplă și la îndemâna oricui. Trebuie să creștem responsabilitatea conducătorilor de doctorat și a comisiilor de doctorat. Pentru că, de fapt, cauza acolo este. Deci, pe parcursul de elaborare a tezelor trebuie un control mai riguros, un control științific mai riguros, iar, în final, comisia care face evaluarea tezei de doctorat să aibă o responsabilitate sporită. N-aș vrea să transformăm această procedură de evaluare a tezei de doctorat într-o procedură, să spunem, penalizatoare pentru că, totuși, vorbim de cadre didactice care sunt acolo, care au experiență, dar trebuie să fie mult mai atenți. Sigur, se pot găsi și măsuri interne, în cadrul universității se pot lua măsuri de sancționare în cazul în care această evaluare nu se face în mod tocmai corespunzător. În unele universități, activitatea de îndrumare este inclusă în norma didactică, sau este plătită separat de norma didactică, și atunci există posibilitatea chiar de penalizare al acestor remunerații pe care le primește cel care îndrumă lucrarea respectivă. Dar n-aș vrea să se ajungă aici. Am în minte această descentralizare a responsabilităților. CNATDCU face o evaluare, să spunem, în cazul unei sesizări într-o anumită situație. Eu aș vrea să dispară aceste sesizări. Acestea dispar dacă la nivelul de bază responsabilizăm mai bine, în primul rând doctoranzii, iar în al doilea rând comisiile acestea de evaluare și conducătorii de doctorat.

R: CNATDCU va analiza în continuare suspiciunile de plagiat?

P.N: Evident! Ceea ce s-a făcut până acum, sigur că și echipa nouă din cadrul Ministerului Educației va analiza aceste ultime reglementări, dar eu cred că așa cum sunt puse acum funcționează bine. A treia chestiune pe care o gândesc este aceea de a publica toate tezele de doctorat pe o platformă la nivel național, pe domenii, ca acestea să fie regăsite cât mai ușor, și după susținerea publică acestea să fie publicate în acestă platformă, astfel încât oricine să poată vizualiza aceste teme. Ele sunt publice în momentul de față, se află în bibliotecile universităților, dar accesul uneori este mai dificil. Aici avem o problemă legată de drepturile de autor, pentru că autorul unei teze de doctorat, care își prezintă rezultatele cercetărilor, este proprietarul acestui text. Trebuie să analizăm cu atenție dacă facem acest lucru, eu cred că vom reuși să facem această platformă.

R: Va fi reanalizată teza de doctorat a doamnei Kovesi?

P.N: Nu, pentru că deja există o decizie a CNATDCU și eu nu vreau să revin asupra unor decizii care au fost luate anterior. Vreau să construiesc în cadrul ministerului ceea ce este necesar, așa cum am spus la început, pentru a preveni plagiatul.

R: Chiar și dumneavoastră ați fost acuzat de plagiat, în mass-media. Cum răspundeți acestor acuzații?

P.N: A fost o perioadă când aceste citări pentru realizarea tezelor sau a articolelor respective, depinzând de fiecare universitate în parte, citarea bibliografiei s-a făcut într-un anume fel. Ca să prezint un sistem informatic la care am lucrat foarte mulți ani cu o echipă de cadre didactice din Academia de Studii Economice (ASE) a trebuit să prezentăm și alte modele de audit pentru sisteme informatice, din alte universități din lume. Iar în acest context, stadiul cunoașterii (n.r. introducerea) care trebuia să îl prezentăm citând asemenea modele poate fi interpretat ca plagiat. Eu cred că nu e vorba de plagiat!

P.N: Nu puține au fost cazurile în care și părinții și elevii profesorii s-au plâns de supraaglomerarea acestei curricule. Cum ar putea fi ea aerisită?

M: Aici avem specialiști care se ocupă de partea de curriculă, avem Institutul pentru Studiul Educației, care face curricula respectivă. Sigur că trebuie mult simplificată. Copiii preferă să se joace. Să nu îi stresăm prea mult cu multă teorie, spre exemplu. Dar dacă avem niște jocuri inteligente pe care ei le preferă, ei pot învăța și din aceste jocuri. Și sunt foarte multe posibilități prin digitizarea manualelor și atunci compensăm partea de competențe prin componenta de aptitudini. Deci se insistă pe partea de aptitudini, învățarea din lucrări practice, în primul rând și în felul acesta eu cred că vom reuși să reducem din abandonul școlar, din tot ceea ce se întâmplă cu acest analfabetism funcțional, că ați văzut că e destul de ridicat.

R: Cum putem reduce acest analfabetism funcțional, cum putem îmbunătăți rezultatele la testele PISA?

P.N: Testele PISA sunt axate pe știință, citire și matematică. Matematica se poate învăța și din jocuri logice, dar la nivelul respectiv ei trebue să învețe aritmetica. Iar aici trebuie să creem posibilitatea în școală, pe aceste clase, să putem să creștem competențele lor astfel încât aceste teste să crească ca și rezultate. Curicula este foarte important să fie simplificată și să fie adaptată, pe parcurs, în funcție de anumite cerințe. În fiecare an trebuie ca aceste programe să fie revizuite și upgradate la tot ceea se întâmplă, dacă vreți, din punct de vedere al științelor educației din punct de vedere al noilor tehnologii.

R: Cum reușim să atragem în sistemul de învățământ românesc primar, liceal, gimnazial, dascăli de calitate, cum reușim să îi motivăm să rămână pe cei care deja sunt?

P.N: Dacă ați observat, în programul de Guvernare, pentru motivare, este prevăzută această creștere a salariilor care deja se operaționalizează în momentul de față. Creșterea va fi, de la întâi iulie 2017, cu 20%, iar de la întâi ianuarie 2018 cu încă 30%.

R: La audierea dumneavoastră din Parlament ați discutat și despre învățământul profesional. Cum ar putea acesta să fie dezvoltat, pentru că, este clar, nu toți elevii de liceu au capacitatea de a promova examenul de Bacalaureat?

P.N: Noi pregătim chiar acum, în regim de urgență, o metodologie pentru învățământul profesional dual. Avem în momentul de față, cam 200 de școli, în care învață cam 25.000 de elevi. Avem nevoie de acest învățământ pentru că sunt oameni care nu sunt capabili să învețe. Spre exemplu, procentul de promovabilitate de la Bacalaureat, care este un exemplu semnificativ, scoate în evidență acest lucru. Nu este obligatoriu ca toată lumea să ia Bacalureatul.

R: Care este viziunea asupra acestui învățământ profesional dual?

P.N: Vom face, vom întări și vom reglementa foarte bine învățământul profesional dual tocmai pentru a răspunde acestei cerințe. Pentru asta, sigur, trebuie parteneriat cu industria, cu celelalte componente din zona de business, pentru că altfel apare problema unde vor lucra acești oameni. Dar eu cred că în momentul de față este o criză în această zonă a meseriașilor, care fac diverse meserii.

R: De când ne putem aștepta ca această metodologie a învățământului profesional dual să fie publicată și statuată?

P.N: Eu cred că în maximum o lună și jumătate ar trebui să fie gata. Deja se lucrează.

R: Va avea loc o nouă licitație anul acesta pentru manuale electronice?

P.N: Evident! Suntem în acel proces, acum suntem în primul an de gimnaziu. Deci, Institutul de Studii pentru Educație trebuie să producă curricula cât mai repede, mai departe intrăm în procedura de licitație. Din acest punct de vedere, având în vedere toate sincopele care s-au întâmplat în anii precedenți, noi vrem să pregătim o lege a manualului. Nu sună foarte academic, dar așa ar trebui să fie, astfel încât să evităm procedurile complicate de achiziție.

R: Cum va arăta această lege a manualului?

P.N: Va încerca să cuprindă toată procedura aceasta de realizare a unui manual, pornind de la curiculă, mai departe mergând la componenta de conținut și apoi interacțiunea cu furnizorii de manuale, astfel încât să fie privită ca o prioritate, să fie scoasă de sub această reglementare a legii achizițiilor publice. Deci, va fi o lege de producție, realizare și achiziționare a manualului școlar. Eu cred că în trei luni de zile ar trebui să fie gata. Vom avea în jur de 2.500 de creșe și grădinițe, dintre care 500 sunt prevăzute pentru anul 2017.

R: Noi?

P.N: Da, noi! În plus, reabilitatea tuturor școlilor și unităților școlare, în general vorbind, care nu au aviz sanitar.

R: Ar trebui să ne așteptăm ca din anul 2017 ierarhizarea acestor universități să se facă în funcție de numărul de studenți care aplică la studiile acestora, la numărul de absolvenți, la numărul de tineri angajați în domeniul studiat?

P.N: Ceea ce spuneți dumneavoastră sunt o parte dintre parametrii, sau dintre indicatorii care stau la baza finanțării, dar nu sunt numai aceștia. Există un sistem, o metodologie care face această analiză și în funcție de care se face finanțarea. Dar până acum nu s-a luat în considerare, sau s-a luat mai puțin această ierarhizare și clasificare a programelor de studii. Tocmai asta vrem să facem acum, pe baza unui set de indicatori să facem această clasificare a universităților și ierarhizarea programelor de studii și după aceea resursele financiare să fie alocate în funcție de rezultatele acestea. Noi pregătim acum finanțarea finanțarea pentru anul 2017-2018.

R: Așadar, din toamna anului 2017, deci din noul an universitar, urmează o regândire a modului de finanțare a acestor universități?

P.N: Exact!

R: Bazat pe?

P.N: Criterii de performanță! Ca să stabilim performanța, trebuie să stabilim clasificarea și ierarhizarea programelor de studiu. În final, aici se vede performanța unei universități. Finanțarea pe student va crește de la 83 de lei la 201 lei, deja a trecut prin Guvern săptămâna trecută această ordonanță, și lucrul ăsta se va întâmpla foarte rapid. De asemenea, studenții vor beneficia de transport gratuit pe trenuri, la clasa a doua, deci toți studenții vor beneficia de transport gratuit.

R: De când?

P.N: Începând cu data de întâi februarie. Va crește și cuantumul burselor, suntem în analiză acum, trebuie să analizăm la nivelul ministerului.

R: Începând tot de anul acesta, sau de anul viitor?

P.N: Începând cu anul universitar 2017 – 2018.