Ministrul finanțelor Eugen Teodorovici: „De ce să fim noi campioni la austeritate când alții cheltuiesc și astfel se dezvoltă?”

„De ce 1,2% din PIB deficit bugetar în 2016? De ce ne raportăm la acest 1,2%? Gu­ver­nul nu poate sta în acest deficit. Eu nu spun că trebuie să creștem pe datorie, dar trebuie să fim mai pozitivi. De ce să fim noi campioni la MTO (Medium Term Obligation – n.red.) când alții cheltuiesc și astfel se dezvol­tă?”, susține ministrul finanțelor. Decizia de reducere a taxelor nu este una contabilă, este una politică, subliniază el. Prin urmare, abordările strict contabile nu-și au rostul în această discuție.

„O administrație trebuie să-și asume o politică anume. Prin decizia de retrimitere a Codului fiscal în Parlament pre­ședintele Klaus Iohannis a creat o breșă. Există această tripletă guvern – Par­lament – președinte. Dacă președintele nu ar fi retrimis proiectul Parlamen­tului exista un consens. Așa ai creat o breșă în fața piețelor. Lași sentimentul că, dacă vine un alt guvern nu va pune în practică măsurile adoptate”, spune ministrul finanțelor, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

Faptul că și guvernatorul Mugur Isă­rescu a avut obiecții față de nivelul major al relaxării fiscale este firesc, din punctul de vedere al ministrului Finanțelor, care punctează însă că o astfel de abordare este „conservatoare”.

„Trebuie să avem (guvernul – n.red.) o abordare mai în­drăzneață. Eu sunt un ministru probusiness. Schimb abordarea conform căreia dincolo de cifre nu există nimic.”

Cu un dosar gros în față în care sunt trecute deficitele bugetare ale tuturor țărilor din UE și țintele asumate pe viitor de acestea, ministrul comentează ceea ce el numește situația privilegiată a României, care, în opinia sa, „și-a făcut temele” în materie de deficit mai devreme cu un an.

România a avut în 2014 un deficit bugetar de 1,9%, sub ținta stabilită de legea bugetului. Însă România și-a asumat în fața UE o țintă de deficit bugetar de 1,2% în 2016, astfel încât să se încadreze în ținta de deficit structural de 1% din PIB stabilită prin MTO (obiectivele pe termen mediu) constrângătoarea directivă de rigoare bugetară a UE pe care România a inclus-o în legislația internă în 2012, în timpul guvernului Ungureanu.

Depășirea țintei de deficit de 1,2% din PIB în 2016, din cauza măsurilor de relaxare fiscală, a fost ra­țiu­nea oficială pentru care pre­ședintele Klaus Iohannis a retrimis săptămâna trecută legea Codului fiscal în Parlament.

Decizia președintelui de a retrimite în Parlament Codul Fiscal a fost atacată marți de premierul Victor Ponta. Șeful Guvernului a spus, referindu-se la decizia președintelui Klaus Iohannis de a promulga Codul de procedură fiscală, dar nu și Codul Fiscal, pe care l-a trimis în Parlament, că „avem căruța, n-avem caii, poate așa se lucrează nemțește”.

„Nu știu dacă să mă bucur sau nu, dar înțeleg că avem Codul de procedură fiscală. N-avem Codul Fiscal, dar avem Codul de procedură fiscală. Avem căruța, n-avem caii, poate așa se lucrează nemțește, sau românește”, a declarat marți Victor Ponta.

Șeful Guvernului a dat asigurări că „până la 1 septembrie vom avea și Codul Fiscal printr-o formulă constituțională”.

Pe de altă parte, potrivit șefului finanțelor, depă­șirea țintei de deficit de 1,2% din PIB este posibilă chiar prin legea 69/2010 care a adoptat în dreptul intern MTO, cu condiția ca efectele să fie vizibile anul urmâtor. Or, tocmai asta va face noul cod fiscal, prin reducerile de taxe.

„Îți aduc în economie mai mult câștig”, își face socoteli ministrul.

Cifrele arată așa la Ministerul de Finanțe. Întreg pachetul de reduceri fiscale cuprinse în noul cod fiscal înseamnă un efort bugetar de 15 miliarde de lei. Din așa-numitul efect de runda a doua (banii care se întorc în buget ca urmare a stimulării economiei) se întorc 5 miliarde de lei. Ar mai rămâne 10 miliarde de lei de acoperit. Dar există un plus de încasări anul acesta de 8 miliarde de lei ca urmare a unei mai bune activități a ANAF ce va continua și anul viitor, în ciuda scăderii TVA la alimente. Din modificarea legii rede­ven­țe­lor va mai fi adus la buget un miliard de lei. Mai există o serie de proiecte precum realizarea achizițiilor publice în sistem centralizat care va aduce bugetului economii însemnate. Măsura majorării salariilor bugetarilor ar însemna un efort de 10 miliarde de lei, dar este de văzut dacă ea se va petrece într-un an sau în mai mulți ani. Și, peste toate, există la Ministerul de Finanțe un buffer de 5,6 miliarde de euro. Prin urmare, contabil, reducerea TVA este în bună măsură acoperită. Deficitul de 1,2% din PIB în 2016 va fi depășit, admite ministrul, dar, în niciun caz, dă el asigurări, nu va atinge 3% din PIB, iar România nu va intra în procedură de deficit excesiv (peste 3% din PIB).

Dacă lucrurile sunt așa de simple, de ce atunci președintele a retrimis legea în Parlament?

Pentru că, spune plastic ministrul finanțelor, șeful statului nu l-a invitat nici măcar la o cafea, timp în care ar fi putut să explice cu cifre situația.

„Era profesional corect ca președintele să solicite o întâlnire cu ministrul finanțelor.” Înainte de a retrimite legea în Parlament. Au exista discuții doar cu consilierul economic al președintelui Cosmin Marinescu, spune ministrul și se întreabă de când un singur consilier are o expertiză care o depășește pe cea a unui corp de experți din Ministerul de Finanțe.

Mai mult, susține Teodorovici, atunci când s-a oferit el să vină cu date, președintele a tratat situația cu ușurătate.

„I-am spus, domnule pre­șe­dinte, dacă do­riți să avem o dis­cuție… Ha – ha – ha, e prea târziu”, a răs­puns pre­șe­din­tele, potrivit relatării ministrului finanțelor.

„Politica nu este să-mi dai tu mie picioare. Se întâmpla la depunerea jurământului de către Iulian Matache (vineri – n. red.). Putea măcar să mă cheme la o cafea”, își aduce aminte ministrul finanțelor.

Președintele sugerează Parlamentului, în motivarea retrimiterii codului spre reexaminare, să se gândească la etapizarea măsurii de reducere a TVA de la 24% la 19%. Nu are obiecții însă față de celalalte măsuri. Or, spune ministrul, fie că dai înapoi TVA cu un punct, fie că îl dai cu două, deficitul bugetar tot va sări de 1,2% din PIB în 2016. Prin urmare, ca să nu depășești deficitul de 1,2% din PIB trebuie să renunți la aproape întregul programul conținut în codul fiscal, nu doar la o parte – un punct, două, trei din TVA.

Reducerea fiscală este o abordare politică, admite ministrul. Este, spune el, o altă filosofie de a guverna. Nu o spune direct, însă este o partitură îmbrățișată la nivel european de adversarii austerității care spun că tăierile de cheltuieli au făcut mai mult rău economiilor.

„Eu sunt un ministru probusiness. Schimb abordarea potrivit căreia dincolo de cifre nu există nimic.”

Ce a mai spus ministrul finanțelor:

â–º Eu nu spun că trebuie să creștem pe datorie, dar trebuie să fim mai pozitivi.

â–º Dacă președintele nu ar fi retrimis proiectul Parlamen­tului exista un consens. Așa ai creat o breșă în fața piețelor.

â–º Eu sunt un ministru pro business. Schimb abordarea conform căreia dincolo de cifre nu există nimic.

Și, adaugă destul de misterios ministrul: „Dacă ar fi să aleg între interesul european și cel național, îl aleg pe cel național fără să respir. Sunt multe țări care au făcut deficite dincolo de 3% din PIB. Și nimeni nu le reproșează. Or, toți suntem egali din punctul de vedere al respectării regulilor. România este într-o situație macroeconomică astăzi care îi permite să devieze temporar depășind cu puțin deficitul convenit.”

Potrivit ministrului, Comisia Europeană are obiecții față de reducerile fiscale promovate de guvern pentru că nu vrea să se trezească, eventual, cu o problemă în plus.

„România nu vrea să creeze probleme Comisiei Europene, dar trebuie să-și vadă cursul propriu”.

Retrimiterea codului fiscal în Parlament este o soluție proastă și nu rezolvă obiecția de fond a solicitării de reexaminare, anume depășirea, în urma măsurilor de relaxare fiscală, a pragului de deficit bugetar, spune Teodorovici. Dar încurcă lucrurile în piețe.

„Piața era liniștită că există un cod fiscal (dacă era promulgat – n. red.). Retrimiterea în Parlament este cea mai proastă soluție.”

Președintele Klaus Iohannis a reîntors vineri în Parlament proiectul codului fiscal susținând că aplicarea lui va depăși țintele de deficit.

România s-a angajat să aibă în 2016 un deficit bugetar de 1,2% din PIB, astfel încât să se încadreze în deficitul structural de 1% din PIB stabilit de MTO (obiectivul pe termen mediu) pe care și l-a asumat.

Abordarea Ministerului de Finanțe este că această țintă poate fi temporar abandonată câtă vreme măsurile de relaxare fiscală își vor face efectul aducând mai apoi bani suplimentari la buget și stimulând economia.

Prin urmare și în cazul României va exista o deviere temporară de la ținte, dar nu una care să depășească 3% din deficitul bugetar, promite ministrul.

El nu dă un pronostic asupra evoluției viitoare a lucrurilor. Este convins însă că și mulți liberali vor revota în Parlament măsurile de relaxare fiscală, cum au mai făcut-o.

Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România: Dezbaterile pe marginea noului Cod fiscal ar trebui depolitizate

Rescrierea și republicarea Codului fiscal este cel mai important și așteptat eveniment economic de către mediul de afaceri din România. Luni de zile asociațiile de afaceri și consultanții fiscali au purtat discuții și negocieri cu autoritățile fiscale pentru a se ajunge la o formă finală a proiectului substanțial mai bună decât actuala legislație fiscală.

Nu vorbim doar despre măsurile de relaxare fiscală pe care noul proiect le prevede (care sunt pozitive și apreciate de mediul de afaceri), ci mai ales de aspectele de clarificare legislativă, de predictibilitate și stabilitate pe care noul proiect le introduce.

Vestea că acesta a fost adoptat în Parlament în unanimitate a fost de asemenea bine primită de către mediul de afaceri, pentru că un astfel de proiect foarte important pentru România necesită consens politic pentru a putea fi aplicat pe termen mediu și lung, iar adoptarea acestuia ar trebui să fie în afara oricăror dispute politice.

Până la urmă, chestiunea esențială nu este numai stabilirea cotelor de impozitare, cât menținerea stabilității și predictibilității legislației fiscale din România. Un antreprenor își poate face un plan de afaceri luând în calcul cota x sau cota y de impozitare, dar acest plan va fi bulversat dacă cotele de impozitare se schimbă peste noapte sau dacă mereu se introduc impozite și taxe noi.

De altfel, în varianta finală a textului au fost eliminate câteva dintre măsurile de relaxare fiscală propuse anterior (reducerea CAS cu încă 5% sau scăderea cotei unice la 14%), în vreme ce impozitul pe dividende, care inițial era eliminat în totalitate, a fost redus la 5%. De asemenea, noul Cod fiscal dă posibilitatea autorităților de a majora impozitele locale și cele pe proprietate, crește într-o oarecare măsură impozitarea pentru microîntreprinderi, existând astfel un efect de compensare.

Prin urmare, ar trebui să ne concentrăm pe adoptarea unui cod fiscal menit să asigure dezvoltarea economică și socială a României pentru un deceniu de acum înainte.

Care este poziția Coaliției pentru Dezvoltarea României cu privire amânarea republicării Codului fiscal

Considerăm că, în forma actuală, Codul fiscal aduce claritate și predictibilitate pentru mediul de afaceri. Precizăm că implicarea Coaliției nu a vizat propuneri de niveluri sau praguri de impozitare, a căror stabilire a ținut de asumarea răspunderii politice.

Reprezentanții CDR consideră că este important să se valorifice volumul intensiv de muncă desfășurat în ultimul an în procesul de rescriere a Codului fiscal, iar noul cadru fiscal să poată fi aplicat cât mai curând, continuând, în același timp, procesul de implementare a propunerilor de modernizare fiscală rămase în curs de aprobare sau promulgare.

CDR apreciază dorința autorităților române de a limita extinderea poverii fiscale asupra mediului de afaceri prin adoptarea de măsuri care contribuie la poziționarea competitivă a României din punctul de vedere al fiscalității. În același timp, atragem atenția că trebuie întreprinse în continuare eforturi pentru menținerea unui cadru fiscal stabil și predictibil, astfel încât noile reglementări fiscale să-și poată dovedi efectele pe termen mediu și lung.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.07.2015