„Când faci pe scară largă energie regenerabilă trebuie să ai sistemul care să îți țină spatele, de aceea ne ducem pe Tarnița. (…) Asta este situația, nu o putem schimba. Răul a fost făcut (…)”, a spus Gerea la conferința Mediafax Talks about Energy.
Producția de energie regenerabilă este sprijinită de stat prin mecanismul certificatelor verzi. Acest sistem prevede că producătorii de energie verde primesc gratuit certificatele verzi. Producătorii vând aceste certificate furnizorilor de energie, obligați prin lege să le cumpere. După ce le cumpără, furnizorii includ costul de achiziție a certificatelor verzi în facturi. Astfel, factura plătită de toți consumatorii crește, iar energia verde este practic finanțată de populație și firme.
În urmă cu doi ani Guvernul a observat, după ce mari companii consumatoare de energie au lansat ipoteza ieșirii de pe piață sau pe cea a reducerii producției, acuzând costurile ridicate ale energiei verzi, că sprijinul acordat energiei verzi cauzează dificultăți consumatorilor în ce privește plata facturilor. Din 2013 Guvernul a decis să reducă sprijinul acordat energiei verzi, ceea ce a nemulțumit investitorii în unități de producție a energiei regenerabile.
Una dintre soluțiile identificate de autorități pentru a stabiliza sistemul energetic, în contextul creșterii ponderii energiei verzi în consum din ultimii ani, a fost construcția hidrocentralei Tarnița, proiect gândit însă încă din perioada fostului regim comunist, al cărei rol este de a echilibra sistemul energetic.
Deși statul a încercat de mai multe ori să atragă investitori privați în proiectul Tarnița, încă nu a reușit să convingă pe nimeni. Drept urmare, statul a inclus în acționariatul Hidro Tarnița, compania de proiect creată pentru a derula investiția de 1,1 miliarde de euro de la Tarnița, câteva companii de stat. Aceste companii însă nu au capacitatea financiară de a susține proiectul.
Astfel, Gerea spune că tot ce poate statul să facă este să încurajeze diverse companii private să se implice în această investiție.
„Nu putem face altceva decât să încurajăm investitorii să se uite la Tarnița. Avem discuții cu un grup din energie verde căruia i-am zis să privească în această direcție”, a spus Gerea.
Prezent la conferință, Marius Cernat, director în Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, a spus că producătorii de energie regenerabilă plătesc dezechilibrele, adăugând că acesta este modul în care investitorii în energia verde contribuie la siguranța sistemului.
În opinia lui Cernat, dacă statul ar fi obligat producătorii de energie verde să investească și la Tarnița, având în vedere că această hidrocentrală ar avea rolul de a echilibra sistemul, valoarea jutorului prin certificate vezi ar fi crescut, ceea ce ar fi o pus o presiune suplimentară pe facturilor consumatorilor.
Gerea a obiectat, spunând că „nu ne încălzește” că există astfel de compensații financiare, pentru că statul vrea să corecteze dezechilibrele generate de energia verde și lucrează să găsească o soluție ca în viiitor orice capacitate de energie regenerabilă suplimentară să găsească un „back-up”.
„Ne preocupă probleme cauzate de energieiile regenerabile și încercăm să corectăm acest lucru”, a spus Gerea.
Dacă în privința modului în care statul a încurajat producția de energie verde Gerea spune că statul nu poate să facă nimic, el a afirmat că nu trebuie să ne resemnăm atunci când vine vorba de sectorul minier, care nu a beneficiat de un suport adecvat de-a lungul timpului. Cei doi mari poducători de energie și cărbune sunt concentrați în regiunea Olteniei.
„România are mare nevoie de a-și lămuri direcția de acțiune. Comisia Europeană trebuie să înțeleagă că securitatea energetică este elementul central al arhitecturii energetice, dar aceasta nu poate fi atinsă blocând capacitatea de intervenție a statului în sectoarele strategice. Mă refer la capacitatea aproape zero în conservarea unităților pe bază de cărbune, de exemplu. Acest domeniu nu a beneficiat de suport adecvat de-a lungul anilor, unde s-au făcut investiții degeaba”, a spus Gerea.
El a adăugat că astfel statul a constatat necompetitivitatea acestui sector, „dar asta nu înseamnă că trebuie să ne resemnăm cu asta”.
„Așa ajungem să vedem că nu putem vorbi de mix energetic și securitate energetică făcă aceste unități. Tot ce era valabil acum patru ani nu mai este valabil în prezent”, a mai spus ministrul Energiei.