Ministrul Justiției: Amnistia nu trebuie luată în vedere, dar grațierea este susținută de asociațiile profesionale

„Am avut discuții și cu reprezentanții penitenciarelor și cu asociațiile profesionale. Nu trebuie să negăm faptul că, în acest moment, gradul de încărcare la nivelul penitenciarelor este foarte mare, în jur de 150%. Acești oameni, dacă au greșit, să își ispășească pedeapsa, dar încercăm să creăm niște condiții umane. În același timp, trebuie să spunem un lucru foarte clar, că avem convenții internaționale, avem din partea CEDO sancțiunea plății multor milioane de euro datorită condițiilor care există în penitenciare. Daca pornim azi constructia unui pentitenciar de 500-600 de locuri, timpul minim de realizare este de 5 ani, deci pana in 2021 gradul acesta de incarcare nu poate fi diminuat. Trebuie să luăm o decizie la nivelul Guvernului. La plecarea de la CSM mă voi întâlni cu prim-ministrul și, în funcție de decizia pe care o vom lua la nivelul Guvernului, vă informez. Voi discuta (n.r cu premierul) mi se pare un subiect foarte important, iar decizia trebuie să fie a Guvernului. Eu am argumentele tehnice și spun ceea ce se întâmplă. Decizia este a Guvernului. Din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar grațierea este un fenomen. Și asociațiile profesionale au susținut grațierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemență. Dar, bineînțeles, cu eliminarea faptelor de corupție, cu eliminarea faptelor grave împotriva persoanei si asa mai departe. In penitenciarele din Romania noi avem 19.000 de locuri. In momentul de fata avem peste 8.500 de detinuti in plus, avem in jur de 27.000 de detinuti pe cele 19.000 de locuri. In statele din intreaga lume mai sunt inca 11.000 de romani. Avem, practic, 39.000 de romani care ar trebui incarcerati, deci daca vin si cei din strainatate, gradul de ocupare este de peste 200%”, a declarat Florin Iordache.

 

Ministrul Justiției a mai declarat că este necesară „accelerarea” legilor justiției care sunt în dezbatere la CSM, printre care și legea privind răspunderea magistraților.

 

„La nivelul Parlamentului sunt diverse proiecte pe care unele partide le susțin și asta e problemă parlamentară. Problemele pe care noi le-am constatat în urma discuțiilor cu reprezentanții sistemului, vrem să venim în Guvern cu toate acele decizii ale Curții Constituționale care au constatat că articole din anumite legi sunt neconstituționale. Deci, vrem să facem ordine în acele decizii. Vrem ca tot ce înseamna legislație europeanăa, mă refer la directive, să fie transpuse pentru a avea o legislație concordantă. Într-adevar, în Parlament sunt proiecte depuse de grupuri parlamentare. La nivel de minister, noi lucrăm doar pe acele articole care, din punctul nostru de vedere, am constatat că nu concordă cu legislația actuală. Și astăzi, și ieri am avut protestatari la minister care solicită o astfel de lege, de aceea am venit mai devreme, din punctul meu de vedere trebuie să acceleram legile justiției care sunt acum în dezbatere la CSM. Iar în legile în dezbatere se prevede răspunderea magistraților. În momentul în care sistemul, mă refer la asociațiile profesionale și CSM, va susține aceste legi, vom susține aceste legi”, a mai spus Iordache.

„Situația gravă a sistemului penitenciar din România nu este însă nici nouă, nici inedită, au existat multe alte state europene care s-au confruntat cu același fenomen, din experiența cărora trebuie extrase cele mai bune remedii. (…) Împrejurarea că problema cazării deținuților la un nivel compatibil cu dispozițiile Convenției nu a fost rezolvată de decidentul politic după o perioadă de peste 5 ani de la primele condamnări CEDO (..), coroborată cu lipsa unor remedii progresive eficiente în aceeași perioadă, creează unui observator obiectiv impresia că acest fenomen este folosit, la apogeul său, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care să zădărnicească lupta împotriva corupției sau a infracționalității, în general. Puterea legislativă și puterea executivă sunt responsabile pentru condamnările privitoare la condițiile din penitenciare, având în vedere că nu au luat în timp util măsurile legale și administrative adecvate pentru evitarea și stoparea suprapopulării penitenciarelor”, transmite Asociația Forumul Judecătorilor din România printr-un comunicat de presă.

 

Asociația de magistrați prezizează că printre măsurile generale impuse de Curtea de la Strasbourg spre implementare de către statele membre nu se regăsesc grațierea sau amnistia colectivă.

 

„Pentru implementarea măsurilor generale, chiar și în ipoteza unei hotărâri-pilot contra României, CEDO acordă o perioadă de cel puțin 6 luni (în cazul Belgiei, 2 ani), în care există posibilitatea realizării unui calendar previzibil pentru implementarea măsurilor, astfel că nu există nicio urgență în adoptarea unei legi de amnistie sau grațiere colectivă înainte de a epuiza toate celelalte remedii, care să elimine și cauzele pe viitor (termen mediu și lung), nu doar efectele. În rapoartele de specialitate internaționale s-a concluzionat că amnistia sau grațierea colectivă sunt problematice din punctul de vedere al principiilor sustenabilității, al respectării statului de drept și al separării puterilor în stat. Astfel de măsuri pot avea ca efect scăderea încrederii în justiție și accentuarea sentimentului de insecuritate socială, fără a conduce în realitate la eradicarea suprapopulării penitenciarelor, efectul putând fi doar de scurtă durată”, mai transmit magistrații.

 

Judecătorii dau exemplu raportul de țară MCV din anul 2015, în care s-a consemnat că „respingerea de către Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziția față de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnați pentru infracțiuni de corupție. Totodată, faptul că, după nici o săptămână de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost scos din sertare în Parlament dovedește că această problemă nu este închisă”.

 

„În privința infracțiunilor de corupție, în multe state cu standarde democratice poate mai reduse decât cele adoptate de România (Venezuela, Pakistan, Republica Africa de Sud), procedeele de amnistie sau grațiere colectivă au fost respinse de tribunalele constituționale sau instanțele supreme. Asociația „Forumul Judecătorilor din România” subliniază că într-o societate măcinată de corupție este necesară creșterea capacității instituționale de luptă împotriva corupției, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajează fenomenul, iar nu amnistierea unor infracțiuni, grațierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora”, mai spun magistrații.