Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și omologul său din Republica Moldova, Vladimir Cebotari, au semnat joi un protocol de colaborare în domeniul probațiunii, în cadrul unui amplu eveniment numit „Forumul România — Republica Moldova în domeniul justiției”, organizat la Palatul Parlamentului.
„Cum luptăm noi cu corupția este un proces complicat, destul de anevoios. Nu este atât de mare cum a fost cu un an în urmă și această îngrijorare s-a mutat la alte poziții, mult mai jos. Dar ea rămâne, evident. Probabil această scădere se datorează pentru că se luptă atât de mult și de intens în mod special cu corupția la nivel mare. În acest guvern am avut miniștri care au fost anchetați, investigați, care au avut învinuirile înaintate de procurori, la unii din ei, dosarul s-a terminat în instanță cu decizii definitive, persoanele și-au recunoscut vina și alte dosare sunt în curs. Avem viceminiștri, avem un număr impunător de înalți oficiali, conducători de întreprinderi de stat sau directori de agenții, șirul persoanelor cu demnitate publică este foarte extins, și aceasta doar într-un an și jumătate. Acei miniștri bineînțeles că nu pot să se afle în Guvern, de aceea nu sunt în Guvern. (…) Corupția rămâne a fi o problemă și în Republica Moldova și nu doar aici”, a spus sursa citată.
Vladimir Cebotari a mai punctat că Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România reprezintă o instituție de la care pot fi preluate anumite practici, însă există și aspecte pe care nu le-ar pune în aplicare și în Republica Moldova.
„Nu aș face o comparație cu România, pentru că nu cunosc bine pe interior ce se produce aici, cunoaștem doar ce ne informăm din presă. Pentru noi, DNA a constituit totdeauna o instituție de unde putem să preluăm unele practici – deschizând parantezele și fără să spun că toate practicile sau că ne place tot ce este la DNA. Sunt și lucruri bune pe care bineînțeles că încercăm să le replicăm în Moldova”, a spus ministrul Justiției.
Întrebat care sunt lucrurile pe care nu le apreciază la DNA, ministrul a răspuns: „Multe, dar am să discut altă dată și în alt format”.
Referitor la legea privind recursul compensatoriu, Vladimir Cebotari consideră că inițiativa este una benefică și că riscurile nu sunt atât de mari pentru a genera îngrijorări în rândul populației referitor la numărul de deținuți eliberați.
„În Republica Moldova, condițiile de detenție sunt unele proaste, dar asupra acestor lucruri lucrăm. Sunt diferite instrumente pentru a rezolva această problemă pe care o avem. Știm că și aici problema este aceeași, știm că și aici se lucrează în privința acelorași mecanisme compensatorii, știm despre grijile pe care le aveți în privința misterului unui număr mare de persoane condamnate la ispășirea pedepsei, ca rezultat al măsurii compensatorii. Dar din câte ne-am informat de la colegii din România, se pare că riscul și cifrele nu sunt chiar cele care circulă în mediul public. Noi avem o astfel de lege în Republica Moldova și nu vedem impactul sau riscurile care se discută astăzi în România. (…) Aș încuraja să recitiți acele inițiative discutate intens de Ministerul Justiției României și să revedeți acele prognoze. Poate ele nu sunt atât de înfricoșătoare cum se discută”, a spus ministrul Justiției din Republica Moldova.