Ministrul Orban: Entuziasmul european al românilor s-a redus; tendința euro-sceptică e în creștere

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, miercuri, că entuziasmul european al românilor de la momentul aderării la UE s-a redus și conturează tot mai mult tendința euro-sceptică, însă a arătat că avantajele oferite României de UE sunt indiscutabile.

„Vreau să vă spun de la început că, pe undeva, mă îngrijorează faptul că, plecând de la anumite cifre, și mă refer la Eurobarometrul care a fost prezentat recent, la o serie de persoane care au impact asupra vieții politice, asupra zonei de societate civilă interesată în afaceri europene, la nivelul mass-media, începe să se contureze un anumit curent, haide să-i spunem mai puțin entuziast în ceea ce privește UE. Un curent putem să-i spunem chiar puternic reținut vizavi de ceea ce reprezintă UE în momentul de față”, a spus Orban, la dezbaterea „Cât de proeuropeni mai sunt românii?”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene.

El a subliniat că ultimul Eurobarometru a evidențiat și o tendință euro-sceptică în creștere.

Ministrul Afacerilor Europene a arătat că în dezbaterea publică a Eurobarometrului a fost acuzat, alături de celălalt negociator al României cu UE din perioada preaderare, Vasile Pușcaș, că a prezentat UE în culori prea pozitive față de realitate. „Încerc să-mi amintesc și îmi este foarte greu să găsesc, cel puțin în ceea ce privește intervențiile mele, vreo situație în care am prezentat lucrurile mai altfel, mai roz decât sunt ele în realitate. Chiar am fost întrebat uneori, vorbind de perioada de negociere și ulterior, dacă nu cumva criza prin care trece România este rezultatul negocierii proaste, făcute în genunchi de către echipa românească. Deci, pot exista și asemenea percepții și asemenea întrebări”, a spus Orban.

El a subliniat că aderarea la UE a reprezentat pentru România și români „un avantaj extraordinar”, care trebuie păstrat. „Este nevoie de soluții prin care să transmitem cetățenilor că avem avantaje importante și că ele trebuie menținute. Aș dori să invit poate pe unii dintre vorbitorii prezenți astăzi să-și imagineze cam cum ar fi arătat România ca stat nemembru al UE astăzi, cum ar fi trecut România prin criză ca nefiind stat membru al UE. Și aș mai invita la un alt exercițiu, cum ar arăta Europa astăzi, ce forță ar avea Europa astăzi sau mâine dacă ne-am întoarce la situația dinainte de crearea UE, ne-am reîntoarce la formula de state naționale, la o Europă cu nenumărate monede, fără liberă circulație, cu granițele reintroduse, cu obstacolele pe care le-am avut și, nu în ultimă instanță, cu pericole de conflicte, inclusiv conflicte armate”, a afirmat Orban, ministrul Afacerilor Europene.

El a arătat că în întreaga Uniune se constată o scădere a sprijinului pentru UE și instituțiile sale, însă a evidențiat că toate instituțiile din România și domeniile reglementate de legislația comunitară au progresat sau s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani, el făcând o comparație între Consiliul Concurenței din 2003-2004 și ce reprezintă această instituție în prezent.

Orban a ținut să demonteze și tendința „total falsă” din ultima perioadă de a se construi în dezbaterea publică ideea că România este un contributor net la bugetul UE. „Din ianuarie 2007 și până în prezent, România a primit cu peste 6,6 miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul UE. În total a contribuit cu aproximativ 6,7 miliarde de euro și a primit peste 13 miliarde de euro. Deci acestea sunt cifrele de la sfârșitul semestrului întâi 2012. În cele peste 13 miliarde de euro care au intrat în România din ianuarie 2007 nu au fost numai fondurile post aderare, dar și fondurile pre aderare care au continuat să vină și continuă să vină până la sfârșitul acestui an și acele prefinanțări”, a explicat ministrul.

El a reafirmat că întârzierile înregistrate în prezent în privința fondurilor de coeziune pot fi recuperate parțial prin progresele înregistrate de la preluarea mandatului său și care trebuie continuate și în anii următori. „Este adevărat că în ceea ce privește politica de coeziune lucrurile stau cel mai rău, dar și și aici există un anumit progres. Față de momentul în care am preluat ministerul, când cifra era 3,72%, cifra de astăzi este de 9% aproximativ. Deși este un progres, este insuficient, dar dacă trendul se va menține și vor fi evitate anumite întreruperi de programe sau suspendări de plăți pe programe operaționale este posibil să atingem un minim de 20% la sfârșitul acestui an, vorbesc de politica de coeziune și un obiectiv de 70-80% la finalul intervalului, care este în 2015”, a mai spus ministrul Afacerilor Europene.