Ministrul Sănătății: Bugetul pentru medicina de familie în 2014 va crește cu 5% față de cel din 2012

Bugetul pentru medicina de familie în 2014 va constitui 9% din Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate, față de 5% cât a fost consumat în 2012 din FNASS, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

„Bugetul pentru medicina de familie va constitui 9% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate. În 2012, medicina de familie a consumat aproximativ 5% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate”, a spus ministrul Eugen Nicolăescu.

Ministrul Sănătății a răspuns astfel unei întrebări privind bugetul pentru medicina de familie în 2014, în condițiile în care serviciile din aceste sector vor fi diversificate prin noul pachet de servicii medicale de bază.

Nicolăescu a mai spus că, până acum, pacientul mergea la spital pentru orice, dar după aplicarea noului pachetul de bază va fi oferit pacienților acces mai ușor la tratament prin medicul de familie și de ambulatoriu, iar finanțarea acestor două segmente va crește.

Numărul serviciilor acordat în ambulatoriul de specialitate va crește

„Concomitent va crește finanțarea pentru medicina primară și pentru ambulatoriul de specialitate, unde se pot furniza aceleași servicii ca în spital, cu costuri mai mici. Pachetul nu va reduce tipurile de servicii medicale, nu taie din ele, ci spune clar unde și cum se acordă ele, direcționând pacientul”, a explicat Eugen Nicolăescu.

Ministrul Sănătății a adăugat că, prin pachetul de bază, medicilor de familie li se dă posibilitatea să acorde o gamă mai largă de servicii. De asemenea, va crește și numărul serviciilor acordat în ambulatoriul de specialitate.

Pachetul de servicii medicale de bază este structurat pe mai multe capitole și vizează medicina primară, de ambulatoriu și de spital, dar și asistența comunitară și medicina dentară, stabilind serviciile de care beneficiază toți cetățenii, indiferent dacă sunt asigurați sau nu. Printre reglementările pachetului se numără limitarea internărilor în spitalele publice, însă numai pentru acele cazuri care pot fi tratate în ambulatoriul de specialitate, în spitalizare de zi sau de către medicul de familie.

Pachetul de bază, al cărui proiect a fost lansat marți de Ministerul Sănătății și se află în dezbatere publică până la 1 noiembrie, este primul document de acest fel adaptat bugetului estimat pentru 2014, potrivit reprezentanților MS.

Realizarea pachetului este prevăzută în acordul cu Fondul Monetar Internațional.

Potrivit statisticilor oficiale, 40 la sută dintre cazurile internate în spital ar putea fi tratate în ambulatoriul de specialitate, ar putea fi internate în sistemul spitalizare de zi sau tratate la medicul de familie. În aceste condiții, în pachetul de bază vor figura acele afecțiuni pentru care, prin serviciile prespitalicești existente, nu se poate realiza rezolvarea cazurilor.

Experții MS au identificat peste 300 de diagnostice pentru care ar trebui redusă gradual internarea, printre care: infecția intestinală bacterială și virală nespecificată, scabia, hepatita cronică C, rujeola și rubeola fără complicații, sifilisul recent lent și cel secundar al pielii și mucoaselor, anemia, malnutriția, pneumonia virală, astmul, gastrita, hepatita alcoolică și pancreatita cronică provocată de alcool, bătăturile, urticaria, infecția tractului urinar, sciatica, avortul spontan incomplet fără complicații, colecistita cronică, gușa și hipertensiunea arterială, aceasta din urmă fiind boala care „umple”, în prezent, 60 la sută din secțiile de medicină internă.

„Nu există o listă a bolilor pentru care pacienții nu se mai pot interna în spitale. Pentru orice boală, dacă ea pune în pericol sănătatea pacientului, există opțiunea internării”, au subliniat reprezentanții MS.

Nicolăescu: „Avem peste 300 de ambulatorii, la care se adaugă cabinetele medicale individuale”

Rețeaua medicală de specialitate din ambulatoriu cuprinde 293 de unități integrate spitalelor și 24 din afara acestora, la care se adaugă cabinetele medicale individuale ale medicilor de specialitate, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

„În ambulatoriile integrate ale spitalelor oferă servicii medicale atât medicii specialiști angajați pe ambulatoriu, cât și medicii din spital. Având în vedere creșterea previzionată a fondurilor atât pentru ambulatoriu, cât și pentru serviciile paraclinice, considerăm că va crește interesul medicilor de a oferi mai multe servicii în ambulatoriul de specialitate. Acesta reprezintă atât ambulatoriul integrat al spitalului, unde sunt 293 de unități, ambulatoriul din afara spitalului, cu 24 de unități, cât și cabinetele medicale individuale ale medicilor de specialitate”, a spus Eugen Nicolăescu.

Ministrul a precizat că pacienții pot ajunge în ambulatoriu cu trimitere de la medicul de familie sau direct.

„Există două modalități prin care pacientul poate ajunge în ambulatoriu. În primul rând, cu trimitere de la medicul de familie, dacă starea de sănătate a pacientului înregistrează complicații, iar competențele medicului de familie sunt depășite. În al doilea rând, se va defini o listă pentru anumite afecțiuni cronice pentru care pacientul va fi luat în evidență de medicul de specialist din ambulatoriu. În acest caz, el se va putea adresa direct acestui medic care l-a luat în evidență”, a explicat ministrul Sănătății.

Nicolăescu a adăugat că în pachetul de bază se precizează că pentru alte probleme care nu au legătură cu afecțiunea pentru care a fost luat în evidență, pacientul va avea în continuare nevoie de recomandarea medicului de familie pentru a fi văzut de un specialist.

„Pacienții bolnavi de cancer, care se află sub tratament, se pot adresa direct unui medic specialist din ambulatoriu, care îl va lua în evidență”, a mai spus ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătății a adăugat că, prin pachetul de bază, medicilor de familie li se dă posibilitatea să acorde o gamă mai largă de servicii, iar numărul serviciilor acordat în ambulatoriul de specialitate va crește.