Miron Cozma a venit la Parchetul instanței supreme, în dosarul Mineriadei

Miron Cozma a spus, la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), că deocamdată nu poate da detalii privind motivul citării sale, dar că va face mai multe declarații după ce va afla ce vor să îi aducă la cunoștință procurorii.

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a declarat, pentru MEDIAFAX, că a fost citat marți, telefonic, să se prezinte joi la PICCJ, precizând că, cel mai probabil, a fost chemat în calitate de suspect.

Miron Cozma a mai spus că urmărirea penală a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei reprezintă „o mare realizare” pentru el și pentru mineri, iar în declarația pe care o va da la Parchet, va cere tragerea la răspundere a tuturor „complicilor”.

„Asta am cerut și eu de-a lungul vremii (ca Ion Iliescu să fie urmărit penal – n.r.). Pentru mine și mineri, o considerăm o mare realizare. Merită să fie judecat și condamnat. Încadrarea prealabilă – de crime împotriva umanității – mi se pare încadrerea absolut normală, pentru că acțiunea de acolo a fost înăbușită în sânge”, a spus Miron Cozma.

Joi a fost la PICCJ și Emil Cico Dumitrescu, el declarând că este suspect în dosarul Mineriadei. Cico Dumitrescu a spus că nu înțelege de ce a fost pus sub acuzare în dosarul Mineriadei, atâta vreme cât el a fost șeful Direcției Cultură și Sport din Ministerul de Interne în iunie 1990 și, din această calitate, nu a știut care au fost factorii decizionali privind reprimarea violentă a manifestației din București.

La Parchetul instanței supreme a fost audiat, joi, și Cazimir Ionescu.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiunii contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari care anchetează cauza i-au citat miercuri la Parchetul instanței supreme pe fostul președinte Ion Iliescu, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI) Virgil Măgureanu și fostul general Victor Athanasie Stănculescu.

Oficiali din Parchetul instanței supreme au declarat, pentru MEDIAFAX, că în dosarul Mineriadei a început urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunoștință acuzațiile, respectiv infracțiuni contra umanității, pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13 iunie 1990.

Virgil Măgureanu este suspect în dosarul Mineriadei, tot pentru infracțiuni contra umanității, potrivit unor surse judiciare.

Procurorii Parchetului instanței supreme vor să ceară aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, întrucât acesta era ministru la data faptelor cercetate în dosarul Mineriadei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Victor Athanasie Stănculescu, care în iunie 1990 era ministru al Apărării, a spus că procurorii nu i-au adus la cunoștință că este cercetat pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Mineriadei, ci doar că s-a redeschis urmărirea penală în cauză. Fostul general a precizat că în 13 iunie 1990 nu era în țară, fiind plecat în Germania.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Parchetul instanței supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum și redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică”, a precizat sursa citată.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absența unei hotărâri judecătorești în țară.

Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari și civili, sute de persoane fiind audiate ca martori și alte câteva zeci, printre care mai mulți oficiali, fiind puse sub învinuire.

Inițial, în dosarul Mineriadei au fost în atenția procurorilor militari, printre alții, fostul președinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chițac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stănculescu, fostul șef al Poliției Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme de apărare și fost șef al Statului Major General din Ministerul Apărării Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman și fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază, generalul Dumitru Iliescu.

Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei și să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Decizia a fost luată în cauza Mocanu și alții împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soț a fost ucis de un glonț în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viață – din Convenția europeană a drepturilor omului, și lui Marin Stoica, bătut și băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenție.