Miron Cozma, la Parchet: „Nu sunt comunist, ci rocker, fan Led Zeppelin”

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a spus că a stabilit cu procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) să le comunice avocaților săi, la cabinetul acestora, ordonanța prin care vor să îl pună sub învinuire în dosarul Mineriadei, arătând că el „nu semnează ca primarul”.

„Eu nu semnez ca primarul. Trebuia să semnez acea ordonanță în calitate de suspect, pe care eu nu am semnat-o încă și bineînțeles că avocații urmează să fie încunoștiințați de termenul de audiere. Eu nu am semnat-o pentru că acolo, în acea ordonanță, apare un nume ce nu vreau să fie legat sub nicio formă de mine. Nu Iliescu, din păcate, dacă era Iliescu semnam. Ilinescu, exact. Ilinescu era unul dintre coordonatorii grupului aceluia, dar nu el era principalul coordonator”, a precizat Cozma.

Potrivit fostului lider sindical, „coordonator era ministrul adjunct Cornel Burlec, de la mina Aninoasa, împreună cu securistul Cămărășescu, care era angajat inginer electromecanic la mina Aninoasa și, bineînțeles, el, Ilinescu, care, să ne înțelegem asupra unui aspect, el nu a fost în nicio situație, că am verificat și la Sindicatul minei Aninoasa și în discuțiile prealabile, poziția Sindicatului Aninoasa, calitatea de lider sindical. El era cel căruia i s-a promis că va fi reactivat, alături de Cămărășescu (fostul ofițer de Securitate Nicolae Cămărășescu, n.r.), în serviciile speciale ale României”.

Întrebat cum comentează situația de fapt care i se reproșează de către procurorii militari, Cozma a arătat că deocamdată nu i se reproșează nimic, anchetatorii comunicându-i prin ordonanță încadrarea juridică.

„Nu mi se reproșează că eu, împreună cu Ilinescu… V-am spus, mă deranjează că apare numele lui Ilinescu și al lui Torsan Ilie, care este mort, din păcate. Deci Torsan Ilie, este o inadvertență, dacă Ilinescu a fost unul dintre coordonatorii grupului, Torsan era unul dintre cei din Piața Universității despre care nu a știut nimeni. El era anticomunist convins, director de liceu în vremea lui Ceaușescu în Bacău și a fost destituit pentru că nu mergeau practicile lui cu regimul comunist. A venit în Valea Jiului, s-a angajat vagonetar la mina Aninoasa și ulterior a ajuns, prin alegeri democratice, președinte executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, ca și mine, însă era un activist anticomunist convins”, a precizat Cozma.

Întrebat cine l-a sunat de la București și în ce context a adus minerii în Capitală, în iunie 1990, Miron Cozma a spus că nu el a adus minerii, pentru că el nu este comunist, ci rocker, încă din anii ’70, formația sa preferată fiind Led Zeppelin.

„Am făcut zece ani de închisoare, păi dacă eram omul lui Iliescu, făceam eu închisoare 10 ani? Nu mai vorbiți prostii. Încă o dată, repet, poate nu pricepeți, eu sunt rocker încă din ’70, n-am cum să fiu comunist. Ați văzut dumneavoastră rocker comunist? (…) Trupa mea preferată este Led Zeppelin”, a mai arătat Cozma.

Întrebat dacă, în opinia sa, ar trebui date condamnări, dacă va ajunge la judecată dosarul Mineriadei, Cozma a spus: „Păi pentru asta am intervenit la CEDO, ca vinovații pentru crimele ce s-au făcut – repet, au fost împușcați oameni, pentru numele lui Dumnezeu – să plătească și să se ducă la pușcărie”.

Miron Cozma a fost citat să se prezinte marți la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei, în care este acuzat că, în calitate de președinte al biroului executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, împreună cu Constantin Ioan Ilinescu și Torsan Ilie, a organizat și coordonat deplasarea la București a minerilor din Valea Jiului, în iunie 1990.

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a spus, la intrarea în sediul PICCJ, că el a fost luat cu forța, în iunie 1990, și dus ca să îi mulțumească Ion Iliescu „tovarășului Cozma”, iar atunci s-au îmbrăcat mineri în soldați, „ca să vă prostească Ion Iliescu, un KGB-ist”.

Întrebat cum de apare în înregistrările video în prezența lui Ion Iliescu, în iunie 1990, Cozma a spus: „În permanență, dumneavoastră nu ați văzut, la Palatul Victoriei acolo e ca un neisprăvit, ca să nu zic altfel, și folosește numele meu, că minerii, și nici nu eram lângă el. Cine erau ăia îmbrăcați mineri lângă el în balconul Guvernului? Cine erau ăia îmbrăcați la complexul expozițional? Pentru că, încă o dată vă spun, minerii au stat la Polivalentă. Am fost cantonați la Polivalentă în prima etapă… Ulterior s-au îmbrăcat mineri în soldați ca să vă prostească în permanență acest KGB-ist nenorocit care este Ion Iliescu… M-au luat cu forța, repet, cu toți cu care eram la Polivalentă și ne-au dus acolo ca să mulțumească tovarășului Miron Cozma, din nou o păcăleală KGB-istă”.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiuni contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanța de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, împreună cu Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității.

„În zilele de 11 – 12.06.1990, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ș.a., a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alți membri ai Guvernului, lideri de sindicat și conducători ai unor centre industriale și bazine carbonifere din țară, a decis organizarea deplasării la București a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, au continuat atacul declanșat în dimineața zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populații civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane”, se arată în ordonanța procurorilor.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Corneliu Diamandescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, pentru declanșarea atacului asupra populației civile, urmare a deciziei luate în 11 – 12 iunie 1990.

Procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, a lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete.

Potrivit Legii 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României și șef al Direcției Parchetelor Militare, și al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 – 12 iunie, se arată în ordonanță.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct și a coordonat atacul violent declanșat asupra populației civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puși sub urmărire foștii comandanți ai unităților militare din Măgurele și Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, și generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum și Cazemir Ionescu, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, și Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriți penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la București, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condițiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanță.

Foștii lideri sindicali, directori sau angajați la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Țebea, Petrila, Bărbăteni, Paroșeni și Comănești sunt acuzați de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la București.

Un fost ofițer activ la Secția de Informații Gorj – Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la București a minerilor din Mina Albeni.