MISTERELE DIN ARHIVA SIPA. Ce s-a spus și ce a rămas secret după publicarea documentelor semnate de doi miniștri ai justiției

Ce am aflat și ce nu s-a spus despre arhiva SIPA:

1. Intrările în arhiva SIPA în perioada martie 2006, când a fost înființată prima comisie prin ordin al ministrului Justiței la acea vreme, și iunie 2007, sunt secrete de stat potrivit actualului ministru Tudorel Toader care a publicat numele „vizitatorilor” în locul unde sunt depozitate documentele fostului serviciu secret de la Justiție. Până în acest moment nimeni nu a explicat de ce procesele verbale cu numele celor care au intrat în arhivă sunt clasificate la nivele diferite, cine a luat această decizie și de ce. 

Astfel se face că până în acest moment nu se știe de câte ori au intrat în arhiva SIPA membrii primelor două comisii înființate prin ordin al fostului Ministru al Justiției, Monica Macovei, sau dacă au mai existat și alte persoane care au avut acces.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

La două luni de la desființarea serviciului seceret al Justiției, la data de 20 martie 2006, a fost desemnată prima comisie care avea ca obiectiv inventarierea arhivelor și documentelor în lucru ale fostei DGPA. Din această comisie făceau parte: Claudiu Octavian Secașiu, Marius Oprea(istorici), Cristian Danileț, Doru Dobocan(magistrați) și Florian Ungur. Din cea de-a doua comisie, înființată prin ordin de ministru datat 19 ianuarie 2007, făceau parte doar magistrații Cristi Danileț și Paul Dumitriu. 

Ca o observație, raportul privind arhiva SIPA, finalizat în aprilie 2008, în mandatul lui Cătălin Predoiu, este clasificat ca secret de serviciu, în vreme ce procesele verbale cu intrările în arhivă între martie 2006 și iunie 2007 sunt clasificate ca secret de stat. 

2. Raportul finalizat în mandatul fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, consemnează că s-au constat nereguli la evidența, păstrarea, multiplicarea și distrugerea informațiilor clasificate din arhiva fostului serviciu secret al Justiției. Cu toate acestea nu se precizează exact cine și când au fost făcute, dacă au fost făcute cei care au avut acces în arhivă după desființatea DGPA, respectiv membrii comisiilor sau alte persoane, sau unele sunt de dată anterioară, fiind făcute de angajați ai fostului serviciu secret al Justiției. 

3. În același raport se precizează că din ordinul factorilor decizionali anteriori, a fost dispusă operațiunea de rescriere pe hard-disk-urile aflate în incinta Direcției Generale de Protecție și Anticorupție. Comisia nu a identificat Ordinul Ministrului Justiției prin care s-a dispus această operațiune și nici dacă au fost respectate prevederile legale pentru realizarea acestor demersuri. Mai mult, nu se precizează în raport când a avut loc, temporal, operațiunea de rescriere a hard-discurilor. 

4. În zona proximă de depozitare a arhivei, comisia a identificat un multifuncțional xerox, activat prin cheie de acces, folosit anterior pentru executarea de copii xerox după documentele aflate în arhivă. Cu toate acestea, raportul nu lămurește cine a avut cheia de acces și nici perioada în care acesta a fost folosit. 

5. Raportul contrasemnat de Predoiu menționează că o serie de documente din arhiva aflată la nivelul Serviciului de Informații clasificate din MJ,  au fost ridicate și predate ministrului la acea vreme Monica Macovei însă nu este clar care au fost acestea, în ce bază s-a procedat și nici dacă au fost returnate sau transmise spre alte instituții. Din document reiese că la acest nivel au fost găsite materiale informative cu privire la posibile activități infracționale săvârșite de magistrați. Nu este clar dacă acestea sau altele au ajuns la Monica Macovei. 

6. Raportul Predoiu nu face nicio referire la defecțiunea apărută la sistemul de control al accesului în spațiile ocupate de fosta Direcția Generală de Protecție și Anticorupție. Rasirom a semnat în februarie 2007 a semnat un contract de mentenanță cu ANP, depozitara arhivei, și a fost solicitată în luna septembrie pentru realizarea unor intervenții din cauza unor defecțiuni constatate de beneficiar la sistem, însă fără a rezulta data la care acestea apăruseră.