MIZELE noii legi a retrocedărilor. Cum vor fi taxați samsarii imobiliari și până când vor aștepta proprietarii să fie despăgubiți
Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților a publicat joi proiectul de lege privind restituirea proprietăților confiscate de comuniști și despăgubirile aferente. Cabinetul Ponta urmează să-și asumea răspunderea pe acest proiect, fiind și prima asumare a premierului de când a venit la Palatul Victoria. Proiectul de lege prevede că restituirile în natură vor fi operate până în 2016. Despăgubirile bănești sunt eșalonate chiar și pentru cei care au deja decizii definitive. Inițial, proiectul prevedea o impozitare de 85% a samsarilor de titluri litigioase. Acum noul proiect prevede plafonarea profitului pe care un samsar îl poate obține din valorificarea drepturilor litigioase. În plus, statul nu va plăti în acest an nici un leu despăgubiri nici măcar pentru cei cu decizii definitive.
Proiectul de lege anunțat de guvernul Ponta a fost publicat și prevede că proprietățile confiscate de comuniști să fie retrocedate în natură până în anul 2016. „Comisiile locale și județene de fond funciar au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și a elibera titlurile de proprietate până la data de 01 ianuarie 2016”, se precizează în proiectul de lege.
O statistică prezentată în Parlament arată că ar exista 612.000 notificări, adică cereri de retrocedare pentru terenuri agricole și forestiere.
Victor Ponta a anunțat că samsarii de drepturi litigioase vor fi drastic impozitați. În proiectul de lege inițial se prevedea un impozit de 85% dar numai în cazul în care un astfel de comerciant dorește să fie despăgubit de stat. Impozitarea cu 85% a samsarilor de drepturi litigioase însemna că impozitul se aplica pe diferența dintre prețul plăti proprietarului deposedat și suma prevăzută ca despăgubire evaluată de statul român.
Iată cum arată prevederea de lege privind impozitarea:
„În cazul în care sunt realizate creanțe asupra statului român prin valorificarea punctelor sub forma achiziționării de imobile la licitația publică, în condițiile legii, impozitul datorat se calculează, prin aplicarea unei cote de 85% asupra bazei impozabile.
Baza impozabilă reprezintă diferența dintre valoarea punctelor acordate și prețul plătit foștilor proprietari sau moștenitori legali sau testamentari ai acestora pentru achiziționarea creanței. În cazul în care din documente nu rezultă prețul plătit foștilor proprietari sau moștenitori legali sau testamentari ai acestor pentru achiziționarea creanței baza impozabilă este valoarea punctelor acordate.”
Potrivit directorului ANRP interpretarea legii era aceea că smsarii primeau de la stat atât banii pe care i-au plătit pripriatarului drepturilor litigioase și mai rămâneau cu suma de bani rezultată după impozitul de 85%.
Altfel spus, dacă un samsar cumpăra un drept litigios cu 100.000 lei și după ce câștiga retrocedarea imobilului statul evalua că acea clădire valorează 1.100.000 de lei, samsarul ar fi primit drept despagubire doar 250.000 lei. Asta pentru că statul ar fi aplicat un impozit pe diferenta dintre prețul plătit și valoarea imobilului adică pe suma de 1 milion, adică 150.000 lei la care se adăga și suma de 100.000 lei plătită pentru dreptul litigios.
DESCARCĂ AICI PROIECTUL DE LEGE ÎN VARIANTA INIȚIALĂ
Acestă prevedere a fost eliminată. Astfel că samsarii de drepturi litigioase nu mai sunt impozitați ci statul a preferat o plafonare. În noua formă a legii publicată de ANRP se menționează că samsarii primesc de la stat suma pe care au plătit-o în momentul în care au cumpărat dreptul litigios de la proprietarul de drept. În plus, aceștia mai pot primi și 15% din suma rezultată dacă valoarea imobilului stabilită de autorități se scade valoarea plătită proprietarului de drept. Inițial, aceste despăgubiri sunt transformate în puncte și abia din 2017 se pot coverti în bani.
Iată cum arată articolul de lege așa cum a fost modificat:
„În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitori legali sau testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali sau testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform ar 21, alin 6”
Cea mai dură prevedere și cea care este contestată de asociațiile de proprietari este aceea care spune că despăgubirile bănești se acordă abia din 2017. Dacă în draftul proiectului despăgubirile erau eșalonate pe o perioadă de 10 ani acum eșalonarea este pe 7 ani. „O statistică prezentată în Parlament arată că ar exista 612,000 notificări, adică cereri de retrocedare pentru terenuri agricole și forestiere”, se arată în proiectul de lege
Nici un leu despăgubiri în 2013
Tot în proiect se menționează că statul va plăti despăgubiri bănești în cazul celor care au decizii definitive numai de anul viitor și eșalonat pe 5 ani. „Plata sumelor de bani reprezentând despăguniri aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi, se face în termen de cinci ani în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014”, se arată în proiectul de lege
Proiectul de lege mai spune și că imobile în care funcționează instituții de stat vor fi retrocedate foștilor propietari, dar că vor intra în posesia lor numai după 25 de ani.
Decizia pilot din 2010 – România riscă excluderea din Consiliul Europei
În octombrie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului(CEDO) a emis o decizie pilot prin care suspenda toate procesele privind retrocedările aflate pe rolul instanței europene. Decizia a impus României ca în termen de 18 luni să remedieze problema restituirilor, în sensul respectării drepturilor fundamentale și instituirii unui mecanism funcțional de retrocedare și compensare. Termenul a expirat în iulie 2012, dar a fost prelungit la cererea Guvernului până în 12 aprilie 2013. Dacă România nu remediază procedurile privind retrocedările atunci una din sacțiuni este excluderea din Consiliul Europei.
Miza despăgubirilor: 8-9 miliarde de euro
Președintele ANRP, Gerorge Băeșu, anunța în ianuarie că valoarea totală a despăgubirilor rezultate din litigiile privind retrocedarea se ridică la aproximativ 8-9 miliarde de euro. De altfel, premierul Ponta a avansat această cifră și a declarat că statul nu are acești bani.
În 2012, fostul ministru al Finanțelor, Bogdan Drăgoi a declarat că valoarea totală a retrocedărilor se ridică la peste 16 miliarde de euro. Plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietățile naționalizate de comuniști ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.