Momentele când politicieni din state ale Uniunii Europene au avut reacții exagerate față de români

Cel mai recent caz este cel din Luxemburg, unde un celebru avocat, Gaston Vogel, a cerut măsuri împotriva cerșetorilor români „dezgustători” și „obraznici”, atrăgând reacția Ambasadei României, care a denunțat o tentativă de generalizare și stigmatizare. „Aerul s-a umplut de duhoarea pe care o degajă zilnic grupurile de cerșetori dezgustători, obraznici, care, în virtutea prevederilor generoase ale Acordului Schengen, ajung în Luxemburg, fără niciun control, din îndepărtata Românie”, a declarat celebrul avocat Gaston Vogel într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei orașului. În replică, ambasadorul României, Roxana Iftimie, a criticat atenția exagerată pe care presa o acordă avocatului Gaston Vogel, denunțând „discursul de ură” al acestuia. „Libertatea de exprimare este esențială. Cu toate aceastea, nu trebuie să conducă la promovarea, mai ales în spațiul public, a unui discurs de ură, îndreptat împotriva unor persoane sau comunități. Chiar dacă înțelegem că scrisoarea domnului Vogel nu reflectă decât punctul de vedere al autorului, apreciem că este necesară o atenție suplimentară, pentru a evita promovarea prin presă a stigmatizărilor și generalizărilor nocive, pe care suntem convinși că nu le împărtășiți. O generalizare de acest tip este cea prin care România este numită ca fiind țară de origine a tuturor persoanelor care cerșesc, descrise de altfel într-un mod discriminatoriu și nedemn. Amintim că Europa se bazează pe o serie de valori comune, printre care se numără dreptul la respectarea demnității cetățenilor”, a transmis Ambasada României din Luxemburg.

În iulie, Consiliul Europei constata că politicienii și presa trebuie să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranți și stigmatizarea romilor, comisarul pentru Drepturile omului, Nils Muiznieks, subliniind că „nu a avut loc o invazie a imigranților romi din România și Bulgaria” în state UE. „Dezbaterile politice și din presă privind migrația romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 și 2007 și eliminarea restricțiilor de pe piața muncii pentru cetățenii români și bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migrația romilor au declanșat adesea discursuri neinformate și inflamatorii”, transmitea comisarul Nils Muiznieks.

Politicieni și presa din țări precum Marea Britanie, Germania, Italia și Suedia au prezentat frecvent date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Imigranții romi au fost adesea acuzați în discursul politic și în presă că abuzează de ajutoarele sociale și refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepții nu sunt susținute de fapte, constata Nils Muiznieks. Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranții comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuție netă la economia țărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puțin probabil ca imigranții romi să ceară asistență de șomaj sau alocații pentru copii și familie decât romii nativi. De asemenea, numeroși romi muncesc și s-au integrat bine în țările-gazdă.

Un documentar despre imigranții români difuzat în martie de postul britanic Channel 4 a declanșat un scandal diplomatic, trei parlamentari români întrebându-l pe ambasadorul Marii Britanii cum ar reacționa Londra la o campanie în sensul denigrării cetățenilor britanici. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a scris omologului britanic, Philip Hammond, exprimând regretul profund față de reluarea unor „clișee incorecte” prin modul „distorsionat și părtinitor” în care a fost prezentată comunitatea românească din Marea Britanie în documentarul Channel 4.

Pe fondul polemicilor din Marea Britanie privind imigranții, președintele Klaus Iohannis îndeamna Guvernul de la Londra, în iunie, să evite măsurile discriminatorii împotriva cetățenilor români, amintind că libertatea de circulație este un principiu fundamental al Uniunii Europene. Klaus Iohannis a explicat că înțelege nevoia lui David Cameron de a aborda preocupările publice privind imigrația și abuzurile privind serviciile sociale, dar a cerut evitarea măsurilor discriminatorii împotriva românilor. „Libertatea de circulație este extrem de importantă pentru Uniunea Europeană, este unul dintre principiile pe care Uniunea este construită”, a afirmat Iohannis.

În Austria, Guvernul calculase recent că reducerea alocațiilor pentru copiii străinilor din statele membre UE care muncesc pe teritoriul austriac ar avea ca rezultat o economie la buget de 50 de milioane de euro anual, calculele atrăgând o serie de critici privind discriminarea.

Probleme privind imaginea imigranților români au fost în nenumărate rânduri și în Italia. Ca exemplu recent, eurodeputatul Gianluca Buonanno, membru al partidului xenofob Liga Nordului, afirma în februarie că îi înțelegea pe gardienii care ironizau sinuciderea unui deținut român, subliniind că nu îi pasă de moartea unui „superinfractor”, că astfel s-au economisit bani și că vrea plecarea tuturor românilor. Pe fondul polemicilor declanșate de controversatele declarații, ministrul italian al Justiției, Andrea Orlando, cataloga drept „intolerabile” comentariile cu caracter rasist.

În Franța, premierul Manuel Valls a fost citat recent la o instanță din Paris în procesul intentat de o organizație nonguvernamentală după declarații controversate despre romi din România și Bulgaria. Asociația Vocea Romilor, activă în zona Seine-Saint-Denis, a depus plângere în justiție împotriva lui Manuel Valls, pe care îl acuză de „instigare la ură rasială” după declarații făcute în anul 2013. Manuel Valls a declara în septembrie 2013, în calitatea de ministru de Interne, că romii din Franța nu doresc să se integreze, apreciind că „au vocația de a reveni în România și Bulgaria”.