Monica Iacob Ridzi face un „apel disperat” la ministrul Justiției: Mergeți în penitenciare să vedeți cum stau deținuții

Fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare, a scris, marți, pe blogul său, un mesaj intitulat „Apel la reflecție”, în care vorbește despre condițiile din închisori, spunând că aceia care ajung în penitenciare sunt condamnați, a doua oară, la umilință.

„Sunt două săptămâni de când sunt în penitenciar dintr-o gravă eroare judiciară, două săptămâni de chin, de umilință, de durere, de suferință. Două săptămâni în care m-am simțit tot mai rău, două săptămâni în care medicul penitenciarului – o doamnă căreia nu am ce să-i reproșez – văzând cât îmi este de rău, a făcut eforturi să mă trimită la un spital pentru investigații ce îmi sunt urgente și necesare având în vedere bolile grave de care sufăr”, scrie Monica Iacob Ridzi.

Ea spune că sistemul medical din penitenciar nu este bine gândit, asistența medicală fiind bine reglementată în lege, dar greu aplicabilă în practică.

„Medicamentele sunt foarte puține, cele extrem de necesare lipsesc, medicamentele sub formă de capsule sau plicuri, nici familia nu are voie să le cumpere chiar daca ai rețetă, fondurile pentru analize medicale sunt limitate… Toate acestea se întâmplă deoarece în ultimii 25 de ani în România toți cei care au fost la șefia Ministerului Justiției au subfinanțat Administrația Națională a Penitenciarelor și cei care au făcut unele reguli nu au trecut pe aici”, mai arată Ridzi.

Aceasta mai spune că pentru condițiile din penitenciare nu sunt vinovați directorii penitenciarelor, pentru imposibilitatea efectuării unor investigații necesare deținutilor nu sunt vinovați medicii din penitenciare, vinovații fiind cei care, subfinanțând în mod constant Administrația Națională a Penitenciarelor, au generat o situație critică în acest moment și „ar trebui să răspundă penal pentru asta”.

„Mă întreb câți oameni trebuie să mai moară în penitenciare sau să se îmbolnavească grav, câte procese să mai piardă România la CEDO pentru ca să se facă ceva și pentru cei care, odată ajunși în penitenciare, sunt condamnați, a doua oară, la umilință? Condamnare primesc, deopotrivă, și familiile deținutilor, și copiii lor care vin să-și vadă părinții în condiții improprii, greu de descris. Copiii mei au fost deja grav afectați de vizita cu dispozitiv de separare la care au avut dreptul. Și nu doar ai mei. La acești copii nu se gândește nimeni? De ce trebuie pus un geam între o mamă și copiii ei de doar câțiva anișori? Dacă mama nu a fost acuzată de fapte de violență, vizitele cu dispozitiv de separare pot fi considerate tratament inuman, o formă de tortură atât pentru mamă, cât și pentru copii, tratament interzis de lege”, mai spune fostul ministru.

Monica Iacob Ridzi mai arată că situația sa medicală este agravată de condițiile din penitenciar, care „nu asigură respectarea demnității umane, cum prevede Legea 254/2013 la art. 4”.

„Pot să vă spun că nu am fost condamnată doar la o pedeapsă privativă de libertate. Am fost condamnată să stau în frig, mă încalzesc – ca și celelalte deținute – cu sticle de apă încalzită la filtrul de cafea, am fost condamnată să fac duș de trei ori pe săptămână în cele zece minute cât este apă caldă acum (cele zece minute le împart cu colega de cameră pentru că avem un singur duș, de fapt o țeavă în loc de duș, dar ne bucurăm ca niște copii când o avem (…) Mai mult, am fost condamnată să mă plimb maxim o oră pe zi într-o «cușcă» de aproximativ 10 m / 4 m în care cerul îl vezi tot prin gratii acoperite cu plasă deasă. Sau am fost condamnată să nu mă plimb deloc dacă ora de «plimbare» se suprapune ca program cu ora de vizită”, mai arată Ridzi.

Ea susține, de asemenea, că, în condițiile în care pe lângă afecțiunile grave pe care le are suferă și de o formă gravă de trombofilie, pe care nu o poate trata din cauza unei alte afecțiuni, boala Von Willebrand, „singura variantă de a evita decesul prin trombembolie” este să facă mișcare cât mai des.

„Prin urmare, fac sute de pași pe lungimea de trei metri a celulei în care stau și mă rog la Dumnezeu în fiecare clipă să nu mor în penitenciar cum au mai murit oameni bolnavi în penitenciarele din România. Deși nu am voie să stau lângă persoane bolnave, răcite sau cu alte infecții din cauza riscului de a mi se agrava bolile pe care le am din cauza lipsei imunității, acest lucru este imposibil în penitenciar din cauza supraaglomerării. Deși stau tot timpul cu masca de protecție, iau antibiotic de 26 de zile deja, pentru a preveni contractarea unei alte infecții pe lângă pielonefrita de care sufăr în acest moment, riscul de a contracta o altă infecție este mare și poate duce chiar la decesul meu”, mai scrie Monica Iacob Ridzi.

În finalul scrisorii sale, ea îl roagă public pe ministrul Justiției să meargă în penitenciare și să vadă condițiile în care sunt ținuți deținuții și în care lucrează angajații.

„Poate atunci veți aloca mai mulți bani celor care, nu din vina lor, sunt condamnați a doua oară odată ajunși în penitenciare. Sper, domnule ministru, că nu gândiți că: «așa le trebuie, au greșit, să sufere. Nu trebuie să investim în penitenciare». Știți, domnule ministru, moartea în chinuri este mult mai dureroasă și este o formă de tortură. Ori, pentru un om bolnav ca mine, condamnarea la închisoare este de fapt o condamnare la moarte, pentru că sistemul penitenciar, gestionat de dumneavoastră, nu poate asigura mie și sutelor de deținuți din România minimul de decență și non-umilință umană. Este un apel la reflecție. Este un apel disperat. Înteleg să îmi duc crucea până la capăt. Însă înțeleg să vreau să trăiesc cu gândul la copiii mei, de care nicio instanță, de care nimeni nu mă poate despărți. Ei sunt, la urma urmei, singura determinare pe care o mai am”, își încheie Ridzi mesajul postat pe blogul său.

Marți seară, după aproximativ 27 d ore, Monica Iacob Ridzi a ajuns la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost transferată de la secția exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla, în baza unei solicitări personale de internare în spital, ea motivând că suferă de mai multe boli și că se simte rău.

„Monica Iacob Ridzi a fost transferată nu în baza unei decizii a instanței, ci în baza unei solicitări personale de internare în spital, motivând că suferă de mai multe boli și că se simte rău. (…) Va fi consultată, i se va aplica tratamentul de care are nevoie, iar dacă medicii vor decide, cel mai probabil, va fi adusă înapoi la secția exterioară a Penitenciarului Gherla”, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul penitenciarului clujean.

Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a cerut Penitenciarului Gherla stabilirea unui regim semideschis de executare a pedepsei, invocând faptul că suferă de numeroase afecțiuni medicale, printre care trombofilie și leuconeutropenie.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.