„Astăzi am prezidat pentru a șaptea oară consecutiv Concursul Național «Poezie de pușcărie» organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor. M-a impresionat teribil Monica Iacob Ridzi (premiul doi, la poezie), cu proteze la picioare și o privire care cutreiera parcă o altă lume. Sper ca președintele Iohannis să răspundă favorabil cererii ei de grațiere. Umanitatea e tot ceea ce pare că ne-a mai rămas…”, scrie Cipariu pe Facebook.
Soțul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroșani Tiberiu Iacob Ridzi, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că soția sa a câștigat locul al doilea cu o poezie intitulată „Poezie despre viață”, în care „exprimă în cuvinte exact ce simte și ce trăiește”.
El a mai spus că Monica Iacob Ridzi poartă două orteze la genunchi întrucât altfel nu poate merge.
„Soția mea poartă două orteze la genunchi, fără ele nu prea poate să meargă. Din câte am înțeles, ar putea fi o afecțiune colaterală bolii pe care o are. Din câte știu, soția mea are probleme și cu oasele, iar în urmă cu câțiva ani a suferit o fractură de platou tibial. Soția mea mi-a spus că are dureri mari și nu le dă jos ca să poată să meargă”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi.
Legat de procesul pentru amânarea executării pedepsei, primarul a mai spus că termenul a fost amânat pentru 10 iulie, iar între timp soția lui este internată în Spitalul Penitenciar Jilava.
Administrația Națională a Penitenciarelor anunță pe site că Penitenciarul București Rahova a găzduit, joi, festivitatea de premiere a Concursului Național de Creație Literară „Poezie de pușcărie”.
În același comunicat, ANP anunță penitenciarele câștigătoare, dar nu și numele deținuților premiați. La secțiunea Poezie femei, pe locul al II-lea, figurează Spitalul Penitenciar Jilava, unde este încarcerată Monica Iacob Ridzi.
Concursul „Poezie de pușcărie”, ajuns la cea de-a VII-a ediție, derulată în perioada martie – mai 2015, este organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala București Poezie, Societatea Română de Radiodifuziune și cu Asociația Euro CulturArt.
La etapa națională a concursului, secțiunea Poezie, au participat 275 de deținuți din 32 de penitenciare, cu 474 lucrări, iar la secțiunea povestiri scurte s-au înscris 37 de deținuți din 16 unități penitenciare, cu 51 de creații. În cadrul concursului, au fost selectate și declarate câștigătoare ale acestei ediții 26 de poezii și șapte povestiri scurte. Câștigătorii au fost premiați cu diplome și cărți, înmânate de președintele Filialei București Poezie, Dan Mircea Cipariu, colaborator activ al proiectelor de creație literară derulate de Direcția Reintegrare Socială a ANP.
Soțul Monicăi Iacob Ridzi, Tiberiu Iacob Ridzi, a anunțat, la sfârșitul lunii mai, că a depus o cerere de grațiere în numele fostului ministru, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât și situația celor doi copii ai cuplului.
În prezent, pe rolul Tribunalului Ilfov se află un dosar prin care Monica Iacob Ridzi cere să-i fie admisă cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, la care a fost condamnatată pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.
Fostul ministru Monica Iacob Ridzi solicită să fie întreruptă executarea pedepsei pentru că suferă de numeroase afecțiuni medicale, printre care trombofilie și leuconeutropenie.
Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condițiile în care stau deținuții, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit și că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.
În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.
Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.
De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.