Monica Iacob Ridzi scrie despre poezie că este „emoție și gând”, reprezentând gândurile din primele zile după ce a fost încarcerată la Spitalul Penitenciar Jilava, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Poezia pentru care am obținut locul al doilea la concurs, intitulată «Poezie despre viață», este emoție și gând. Gândurile care mă frământă de când sunt în penitenciar. Am scris-o la începutul lui martie, în primele zile la Spitalul Jilava. Acum ar putea fi puțin altfel, dar atunci, în urmă cu mai bine de trei luni, așa a fost. De atunci am scris sute de pagini: poezie, proză, cererea de grațiere, gândurile mele…”, scrie Monica Iacob Ridzi pe blogul ei, unde a publicat poezia.
Ea adaugă, totodată, că scrisul este un mijloc de evadare și o face să se simtă mai aproape de familie.
„Din când în când fac pauză și mă așez pe pat, sperând că durerile cumplite pe care le resimt să se atenueze. Când simt că pot să mă ridic, continui să scriu. Așa reușesc să «evadez» și să mă simt aproape de copiii mei, de soțul meu, de familia mea. Scriind”, afirmă Ridzi pe blogul personal.
Ea menționează că nu și-a pierdut speranța: „Așa au trecut 120 de zile în care nu am încetat să sper că în România anului 2015 voi găsi, la cel mai înalt nivel, omenia care ne-a lipsit în ultimii 10 ani. Nu am încetat să sper că în România anului 2015 există iertare. Sunt obligată să trăiesc cu această speranță. Cu speranța unui gest de clemență, care-mi va permite să-mi strâng copiii în brațe, tot timpul”.
„Poezie despre viață” este scrisă de mână, pe două pagini, are zece strofe de patru sau șase versuri, în care Monica Iacob Ridzi vorbește despre condamnarea sa, despre dragostea pe care le-o poartă celor doi copii, care o fac să reziste, despre boală și durerile pe care le îndură.
„Dau vieții mele scurt răgaz/Un ceas/ Sunt stâncă, munte și zăgaz/Nu voi ceda ce mi-a rămas”, este prima strofă a poeziei fostului ministru al Tineretului.
„Nu a contat că sunt un om drept/Că niciun leu nu am luat/Că nimeni nimic nu mi-a dat/Că atribuțiile mi le-am respectat/ (…)/Nu a contat că sunt un om nevinovat/Nu a contat că sunt un om bolnav/ Nu a contat că doi copii mici rămân fără mamă/(…) Gândul îmi zboară spre cei doi copii ai mei/Cei doi îngerași, Maria și Andrei./Cu gândul la ei încerc să rezist/Deși inima-mi plânge și sufletul îmi este trist/Mă simt tot mai rău, slăbită, fără puteri/Îmi vine să plâng, am mari dureri/Încerc să rezist, dar îmi e foarte greu/Dacă voi muri mă rog ca de cei doi copii să aibă grijă Dumnezeu”, sunt alte două strofe din poezia lui Ridzi.
În urmă cu o săptămână, Monica Iacob Ridzi a obținut premiul al doilea la concursul „Poezie de pușcărie”, la secțiunea „Poezie femei”, ea purtând proteze la picioare la decernarea premiilor, scria pe Facebook scriitorul Dan Mircea Cipariu, președintele juriului.
Soțul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroșani Tiberiu Iacob Ridzi, spunea că Monica Iacob Ridzi poartă orteze la genunchi întrucât altfel nu poate merge.
Concursul „Poezie de pușcărie”, ajuns la cea de-a VII-a ediție, derulată în perioada martie – mai 2015, este organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala București Poezie, Societatea Română de Radiodifuziune și cu Asociația Euro CulturArt.
Soțul Monicăi Iacob Ridzi, Tiberiu Iacob Ridzi, anunța, la sfârșitul lunii mai, că a depus o cerere de grațiere în numele fostului ministru, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât și situația celor doi copii ai cuplului.
În prezent, pe rolul Tribunalului Ilfov se află un dosar prin care Monica Iacob Ridzi cere să-i fie admisă cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, la care a fost condamnatată pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.
Fostul ministru Monica Iacob Ridzi solicită să fie întreruptă executarea pedepsei pentru că suferă de numeroase afecțiuni medicale, printre care trombofilie și leuconeutropenie.
Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condițiile în care stau deținuții, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit și că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată inițial la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla.
În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.
Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.
De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.