”Moștenirea” lui Atanasie Stănculescu: ”Sper să fie date publicității”

„La momentul potrivit, acea persoană care prin testament a fost mandatată de domnul general Stănculescu ca și beneficiară a drepturilor de autor, să aibă puterea de a da publicității aceste casete, pe care chiar și el le-a confirmat, și pe care nu vor găsi doar memorii ale generalului Stănculescu, ci și mai multe alte aspecte, și vă spun clar că dintr-o ținută extraordinară generalul Stănculescu nu a dorit să spună tot ceea ce ar fi putut să spună în cadrul acelui proces, pentru că situația era alta”, a declarat avocatul Cătălin Dancu, miercuri, la Crematoriul Uman Vitan-Bârzești, acolo unde a fost incinerat Victor Atanasie Stănculescu.

Avocatul spune că mulți ar trebui să fie îngrijorați dacă acele casete vor fi publice. „Cei care au fost din prima clipă în momentul Revoluției și până în momentul în care și-a dat sfârșitul cred că știu la ce ar trebui să se aștepte și vorbesc de o chestiune mai degrabă de moralitate față de societate decât de vreo răspundere penală. Mulți mai sunt în viață”, spune Dancu.

Generalul Victor Atanasie Stănculescu a murit într-un azil de bătrâni, duminică, la vârsta de 88 de ani. Stănculescu s-a născut la data de 10 mai 1928, în orașul Tecuci (județul Galați). La data de 17 decembrie 1989, având funcția de ministru adjunct al Apărării Naționale, a fost trimis de Vasile Milea la Timișoara pentru a reprima Revoluția. Ceaușescu a fost foarte mulțumit de activitatea lui, întrucât l-a numit comandant militar unic al Timișoarei. Întors la București în noaptea de 21-22 decembrie, s-a deplasat la Spitalul Militar din București, unde l-a rugat discret pe comandantul spitalului, un bun prieten de-al lui, să-i pună un picior în ghips, pentru a se sustrage în acest fel de implicarea pe mai departe în reprimarea revoluției.

Totuși s-a prezentat la Comitetul Central al PCR, la chemarea lui Nicolae Ceaușescu, și a fost numit de acesta ministru al Apărării Naționale în locul lui Vasile Milea, care s-a sinucis în jurul orei 9.30 dimineața (pe 22 decembrie). Stănculescu a ocupat funcția de ministru până în anul 1991.

În anul 1990 o comisie guvernamentală de anchetă a evenimentelor din 1989 condusă de Viorel Oancea a propus trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluției. Acest lucru s-a întâmplat abia în 1997. În anul 1999 a fost condamnat de Curtea Supremă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav săvârșit prin reprimarea revoluției din Timișoara, hotărâre confirmată în 2000 în urma recursului.

Pe 20 mai 2014, după ispășirea a cinci ani din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat, Victor Stănculescu a fost eliberat condiționat. În 24 martie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea lui Victor Stănculescu și a coinculpatului său din proces, Mihai Chițac, cu privire la pretinsele nereguli din procesul prin care au fost condamnați.