Motivarea arestării lui Berbeceanu: E un pericol social evident, poate zădărnici urmărirea penală

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică, luni, parțial, motivarea arestării preventive a șefului BCCO Alba Iulia, comisarul șef Traian Berbeceanu, magistrații arătând că acesta „este un pericol social evident, ar putea zădărnici urmărirea penală și ar putea influența martorii”.

Potrivit Biroului de Presă al Curții de Apel Alba Iulia, instanța a făcut publică, luni, doar o parte din motivarea care a stat la baza deciziei de arestare preventivă, în 24 octombrie, a șefului BCCO Alba Iulia, comisarul șef Traian Berbeceanu și a celorlalți doi inculpați din acest dosar, soții Titus și Anișoara Biriescu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Instanța și-a motivat decizia în cazul comisarului șef Traian Berbeceanu prin faptul că „există riscul evident de posibilitate a zădărnici urmărirea penală aflată la început, precum și de influențare a martorilor, de distrugere, alterare sau sustragere a mijloacelor materiale de probă”.

„Prin poziția avută în raport cu subordonații săi și cu autoritatea pe care a avut-o și o are asupra acestora apare evidentă posibilitatea zădărnicirii anchetei. Notorietatea de care se bucură inculpatul și poziția sa virulentă față de unii colegi și colaboratori procurori, reliefată prin divulgarea în mass-media a unor aspecte legate de cauzele aflate în lucru la organele de urmărire penală, prin care s-au divulgat aspecte vizând modalități și procedee de anchetă, cauze aflate în lucru, întăresc convingerea instanței că există riscul major ca inculpatul să influențeze ancheta și să zădărnicească direct sau indirect aflarea adevărului în această cauză, precum și în alte cauze despre care a divulgat public date”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Potrivit magistratului care a judecat cererea de arestare preventivă, atât la domiciliul lui Berbeceanu, cât și în incinta biroului său s-au găsit, cu ocazia perchezițiilor efectuate, mai multe acte care vizau atât cauze aflate în lucru, cât și alte cauze neînregistrate.

De asemenea, s-au găsit acte având caracter secret care nu erau deținute legal în locațiile respective, „existând riscul ca aceste date să fie folosite nu în scopul în care au fost întocmite, ci pentru a influența ancheta și de a îngreuna aflarea adevărului”.

Magistratul consideră că, având în vedere funcția pe care o are, Berbeceanu ar fi putut influența martorii care cunosc diferite împrejurări ce au legătură cu cauza.

„Cel puțin în stadiul inițial al anchetei se justifică deținerea inculpatului pentru a-l împiedica să interfereze cu cercetările ce se efectuează, existând în această cauză un risc major de împiedicare a bunei desfășurări a procesului penal. Pentru toți inculpații din prezenta cauză, Curtea apreciază că printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice luarea față de persoanele în cauză a unei detenții provizorii sunt acelea că inculpații odată eliberați vor suprima probe sau vor exercita presiuni asupra martorilor, ori vor stabili înțelegeri dăunătoare anchetei, cu diferite persoane capabile să le ofere un sprijin”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, magistratul susține că „este justificată plasarea inculpaților în detenție, cel puțin la începutul anchetei pentru a-i împiedica să o perturbe, fiind vorba despre o cauză complexă care necesită cercetări multiple dificile și laborioase”.

Atât în cazul lui Berbeceanu, cât și în cazul celorlalți doi inculpați, Curtea de Apel a stabilit că lăsarea lor în libertate ar putea reprezenta un pericol social.

„În aprecierea acestui pericol, fără a fi indisolubil legată de o examinare a gravității faptelor, gravitate incontestabilă de altfel, nu poate fi totuși disociată de aspectele ce țin de natura acuzațiilor aduse (infracțiuni economice cu consecințe deosebit de grave, infracțiuni de sprijinire și favorizare a unor persoane care au comis asemenea fapte, precum și fapte ce țin de criminalitatea organizată, obstrucționarea justiției), de repetabilitatea acestora, de rezonanța socială pe care o poate determina luarea la cunoștință a acestor fapte, de impactul major pe care-l generează în conștiința socială suspiciunea că un polițist cu notorietate de onestitate ( în ce-l privește pe inculpatul Berbeceanu), ale cărui prerogative principale le reprezintă descoperirea faptelor de criminalitate organizată și instrumentarea acestor cauze cu obiectivitate și imparțialitate, uzează de poziția pe care o are în vederea ascunderii unor asemenea fapte și aservirii activității sale unor interese personale și colaterale. Trebuie remarcată continuitatea în timp a faptelor presupus a fi fost săvârșite de inculpatul Berbeceanu, ceea ce denotă pericolul social evident pe care acesta îl reprezintă”, se mai arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Potrivit sursei citate, Berbeceanu ar fi avut cunoștință de cel puțin șapte ani de „faptele grave comise de către C.L. (n.r. Cristian Litera – cercetat într-un dosar instrumentat de Berbeceanu) și, cu toate acestea, a înțeles să nu se sesizeze oficial și în calitatea sa despre existența infracțiunilor comise, și nici să informeze asupra acestor fapte” și l-ar fi folosit pe acesta „cu justificarea că îl putea determina să «colaboreze» chiar în cauze în care avea un interes personal”.

„Curtea subliniază că existența unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpați a unor fapte grave și repetate de genul celor expuse mai sus, fapte care au luat o amploare deosebită în societatea actuală, precum și calitatea pe care inculpatul o are – cu referire la inculpatul Berbeceanu, aceea de polițist care avea și influență de formator asupra subordonaților săi și exigențele cărora acesta se impunea să se supună prin prisma poziției sale de apărător al legii, conving un observator obiectiv că ordinea publică este în acest moment realmente amenințată, amenințarea fiind una reală, actuală și suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății. Curtea reține că prin deosebita lor gravitate și reacția publicului față de săvârșirea lor, anumite infracțiuni, cum sunt infracțiunile reținute în speța de față, pot produce o anumită «tulburare socială», de natură a justifica o detenție provizorie pe o anumită perioadă de timp”, se mai precizează în materialul citat.

Potrivit acestuia, „plasarea în detenție a inculpaților este justificată de motive pertinente și suficiente”, iar apărările formulate de inculpați în sensul netemeiniciei acuzațiilor aduse nu sunt, în opinia Curții, suficiente și relevante pentru a respinge propunerea.

Printre motivele analizate de Curtea de Apel Alba Iulia se află și starea de sănătate a inculpatei Anișoara Biriescu, dar și „conduita socială ireproșabilă, cariera de excepție, statutul recunoscut în societate” a polițistului Traian Berbeceanu.

„Fără a minimaliza aspectele de ordin personal invocate în apărare de către inculpați, și anume, starea de boală a inculpatei Biriescu sau conduita socială ireproșabilă, cariera de excepție, statutul recunoscut în societate – în ce-l privește pe inculpatul Berbeceanu, Curtea precizează că necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publică, general al societății, primează protejării celui privat al inculpaților, astfel încât luarea măsurii este indispensabilă pe baza circumstanțelor”, își mai motivează Curtea de Apel Alba Iulia decizia.

Fostul șef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, acuzat că a sprijinit o grupare suspectată de evaziune fiscală cu produse petroliere, a fost arestat preventiv în 24 octombrie, printr-o decizie luată de Curtea de Apel Alba Iulia, la propunerea procurorilor DIICOT.

Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia a fost atacată cu recurs la instanța supremă.

Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, joi seară, că instanța a admis propunerile de arestare preventivă înaintate de către procurorii DIICOT atât pentru șeful BCCO Alba Iulia, comisarul șef Traian Berbeceanu, cât și pentru celelalte două persoane cercetate în acest dosar, respectiv Titus Biriescu și Ramona Biriescu.

Procurorii DIICOT au făcut, miercuri, 11 percheziții în județele Alba și Hunedoara, la locuințele unor persoane suspectate de evaziune fiscală cu produse petroliere de peste 3,5 milioane de lei, într-un dosar în care este cercetat și șeful BCCO Alba Iulia, fiind acuzat că a sprijinit grupul infracțional.

Procurorii au stabilit că șeful BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, a ajutat învinuiții, dându-le informații despre activitățile investigative desfășurate de DIICOT sau despre stadiul unor dosare care aveau ca obiect comiterea unor infracțiuni economice de către membrii grupării infracționale. Acesta i-ar fi anunțat și despre percheziții și audieri de martori și le-ar fi dat spus cum pot evita probarea activităților infracționale, atenționându-i cu privire la evitarea utilizării comunicărilor prin telefon.