Prima pagină » Știri » Motivarea Curții de Apel Iași în „cazul Boldea”: Deputatul nu poate influența martorii și nu este pericol pentru ordinea publică

Motivarea Curții de Apel Iași în „cazul Boldea”: Deputatul nu poate influența martorii și nu este pericol pentru ordinea publică

Motivarea Curții de Apel Iași în
Curtea de Apel Iași, care a hotărât pe 19 aprilie punerea în libertate a deputatului Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crimă organizată, susține că acesta nu mai reprezintă un pericol social și că a scăzut riscul de a influența părțile din dosar, după ce a stat arestat timp de peste un an.

Curtea de Apel Iași, care a hotărât pe 19 aprilie punerea în libertate a deputatului Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crimă organizată, susține că acesta nu mai reprezintă un pericol social și că a scăzut riscul de a influența părțile din dosar, după ce a stat arestat timp de peste un an.

Judecătorul Curții de Apel Iași, care a înlocuit, pe 19 aprilie, măsura arestării preventive a lui Mihail Boldea cu cea a obligării de a nu părăsi țara, precizează, în motivarea deciziei, că deputatul a stat arestat mai bine de un an, nu are antecedente penale și nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică și că a scăzut riscul ca acesta să influențeze martorii și părțile vătămate.

„În cauză, stabilirea limitelor rezonabile și, respectiv, depășirea acestora se analizează în raport de faptul că inculpatul Boldea Mihail este arestat preventiv din martie 2012, instanța de judecata s-a considerat legal sesizată, l-a audiat pe inculpat și mai are în vedere complexitatea cauzei care va necesita timp pentru audierea celorlalți coinculpați și pentru gestionarea probatoriilor, acest aspect putând conduce la o prelungire în timp a măsurii arestării preventive din motive neimputabile lui”, se precizează în motivarea deciziei Curții de Apel Iași.

De asemenea, magistratul a menționat, în documentul citat, că deputatul nu are antecedente penale și „chiar dacă a încercat să se sustragă urmăririi penale inițiale, după ce a conștientizat urmările la care se supune, s-a prezentat de bunăvoie organelor de anchetă”.

Mai mult, „chiar dacă, la momentul luării măsurii arestării preventive, au existat probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, după trecerea unei perioade îndelungate de timp, acesta se risipește ca și riscul de presiune asupra martorilor”, mai arată magistratul.

Curtea a dispus totodată eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Tudorel Vrânceanu, judecat în același dosar.

Procurorii DIICOT au atacat decizia Curții de Apel Iași cu recurs, care va fi judecat de instanța supremă pe 26 aprilie.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârșitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT – Serviciu Teritorial Galați, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Ulterior, dosarul a fost strămutat de la Curtea de Apel Galați la instanța egală în grad din Iași, printr-o decizie a instanței supreme. Mihail Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 și încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanțele i-au prelungit succesiv măsura.

Potrivit procurorilor, inculpații au acționat sub coordonarea liderului grupării, Mihail Boldea. „Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galați și Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curții de Arbitraj Galați, identificau terenuri și imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galați, proprietatea Consiliului Local Galați sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpații au utilizat hotărâri judecătorești falsificate sau pronunțate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunțate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terțe persoane, cumpărători de bună credință, modalitate în care obțineau beneficii financiare substanțiale”, au precizat procurorii DIICOT.

Citește și