Motivarea instanței: De ce se află Diana Nemeș în arest la domiciliu

Curtea de Apel București a decis, luni, înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu în cazul Dianei Nemeș – cercetată în dosarul evaziunii de peste 15 milioane de euro, alături de soțul său, de Sorin Blejnar și de Codruț Marta -, hotărârea instanței nefiind definitivă.

Magistratul de la Curtea de Apel București care a judecat cauza a arătat, în motivarea decizie, că urmărirea penală în dosarul în care Diana Nemeș este cercetată ar putea dura „o perioadă semnificativă de timp”.

„În prezenta cauză, judecătorul va reține că în vederea individualizării măsurii preventive apte a asigura atingerea scopului prevăzut de art. 202 al.1 Cod de procedură penală se impune a fi avută în vedere și durata estimată a finalizării urmăririi penale, or, în măsura în care în cauză urmează a mai fi administrate probe, asemenea activități pot dura o perioadă semnificativă de timp, astfel încât menținerea celei mai severe măsuri preventive ar fi în măsură să nu mai contribuie la buna desfășurare a procesului penal, menținerea detenției neputând fi dispusă în scopul administrării mijloacelor de probă”, a scris judecătorul de drepturi și libertăți care a dispus arestarea la domiciliu a Dianei Nemeș.

EXTERNE Contract de 946 de MILIOANE de dolari oferit Raytheon Technologies pentru livrarea de sisteme de rachete Patriot României

15:27

POLITICĂ Remus PRICOPIE recomandă să se învețe din greșelile alegerilor din Austria/ ” Să măsurăm de două ori, înainte de „a lipi” o nouă decizie electorală”

15:26

Totodată, magistratul a precizat că a avut în vedere și aspectele de ordin circumstanțial, respectiv că Diana Nemeș nu este cunoscută cu antecedente penale, are un domiciliu stabil și doi copii minori în întreținere, în prezent fiind însărcinată în luna a noua, „toate acestea fiind necesar a fi raportate la gradul de contribuție în cadrul activității infracționale”.

Judecătorul a menționat că faptele săvârșite de Diana Nemeș justifică aprecierea că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, „prin crearea unui sentiment de insecuritate în rândul persoanelor care respectă valorile sociale ocrotite de lege”.

Procurorii DNA au contestat decizia la instanța supremă, care a luat joi în discuție dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Diana Nemeș rămâne încarcerată sau va sta în arest la domiciliu.

În 15 mai, Diana Nemeș, arestată preventiv după extrădarea din SUA, a fost adusă la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiată în acest dosar și pentru a fi anunțată că faptele de care este acuzată au fost schimbate, în baza prevederilor din noul Cod penal.

Surse judiciare au declarat atunci, pentru MEDIAFAX, că procurorii urmau să îi aducă la cunoștință o schimbare de încadrare juridică, respectiv că nu o vor mai cerceta pentru fapta de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, ci pentru aceeași faptă prevăzută în noul Cod penal. Diana Nemeș este cercetată și pentru complicitate la evaziune fiscală.

Diana Nemeș a fost extrădată din SUA în 7 mai, iar soțul acesteia a fost adus în țară în 15 mai. Instanța a confirmat, în zilele în care au fost aduși, mandatele de arestare preventivă emise pe numele lor în iulie 2012.

Soții Nemeș au fost aduși în țară după ce Curtea Districtuală Washington a dispus extrădarea lor. Anterior, aceștia au fost arestați de autoritățile judiciare din SUA, în baza cererii de extrădare transmisă, prin intermediul Biroului Interpol din cadrul Poliției Române, în localitatea Yelm, statul american Washington.

Pe numele soților Nemeș a fost emis, în 11 iulie 2012, un mandat de arestare preventivă în lipsă. Tot atunci a fost emis mandat de arestare preventivă în lipsă și pentru Codruț Marta, acuzat de complicitate la evaziune fiscală și constituire a unui grup infracțional organizat, acesta fiind dispărut din 25 mai 2012 și dat în urmărire internațională din 30 mai.

Direcția Națională Anticorupție arăta, în referatul prin care a cerut arestarea mai multor persoane în acest dosar, că Marta a plecat din țară în mai 2011, dar că până în aprilie 2012 a ținut constant legătura cu omului de afaceri Radu Nemeș, cu Sorin Blejnar și ANAF.

Potrivit Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, Radu Nemeș, Diana Nemeș, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru au constituit și coordonat o grupare infracțională organizată prin inițierea unui amplu mecanism evazionist care a vizat sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piața internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize și TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziționată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin stațiile de distribuție de carburanți.

Anchetatorii precizau că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecție”. Din acest palier făceau parte fostul șef al ANAF Sorin Blejnar, Alexandru Codruț Marta (dat dispărut din 25 mai și dat în urmărire internațională din 30 mai) și Viorel Comăniță.

Procurorii DNA mai arătau că, din indiciile obținute, Codruț Marta se baza pentru menținerea în funcție, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar și Viorel Comăniță pe relațiile deținute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Anchetatorii menționau, în documentul citat, că Alexandru Codruț Marta ar fi promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeș.

Soții Nemeș sunt în atenția anchetatorilor și în SUA. O investigație condusă de FBI este în curs asupra unor presupuse operațiuni de spălare de bani de către soții Nemeș și alte persoane care ar opera în Washington, dar până în prezent ei nu au fost acuzați de comiterea vreunei infracțiuni în Statele Unite, potrivit site-ului Seattleepi.com.

Sursa citată a precizat că Divizia FBI din Seattle a început să investigheze familia Nemeș, împreună cu autorități române, încă din 2012, după ce s-a descoperit că aceștia trăiau la Yelm.

Investigatorii susțin că familia Nemeș ar fi spălat banii obținuți din evaziune fiscală prin bănci din Dubai și Statele Unite, înainte să fugă din România. Ei ar fi creat, anterior, o serie de firme în Washington, aparent cu scopul de a le folosi pentru spălarea banilor.