Judecătorii care au decis, în februarie, înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar în cazul lui Cristian Cioacă își motivează decizia prin faptul că polițistul nu poate influența martori sau părți civile din dosar, și nici nu poate avea vreo influență asupra rezultatelor expertizelor dispuse, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Curtea (…) constată că nu s-a evidențiat riscul influențării în vreun fel a martorilor ori părților civile din dosar și este exclus și cel al influențării în vreun fel a rezultatelor expertizelor dispuse, după cum nu există date în sensul că inculpatul, dacă ar fi judecat în libertate, ar săvârși alte infracțiuni”, se arată în sentința judecătorilor.
În documentul citat, judecătorii invocă, de asemenea, „conduita” inculpatului în perioada în care a fost cercetat în stare de libertate.
„Instanța are în vedere și conduita inculpatului (…), mai ales faptul că anterior trimiterii în judecată în ianuarie 2013 acestea fost cercetat în stare de libertate timp de circa cinci ani de zile în perioada 2008 – 2012, perioadă în care, după încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, nu a avut practic nicio obligație impusă sau măsură de supraveghere fără să fi fost relevate date în sensul că în toată această perioadă ar fi obstrucționat ancheta, influențând probele ori ar fi încercat să se sustragă de șa urmărirea penală sau că ar fi săvârșit/pregătit săvârșirea altor infracțiuni”, notează judecătorii.
Magistrații consideră că menținerea stării de arest pentru Cristian Cioacă ar avea doar „justificare abstractă”.
„Instanța observă că menținerea inculpatului (…) în stare de arest preventiv, pentru ocrotirea ordinii publice și pentru asigurarea scopului prevenției generale, ar avea în prezent doar o justificare abstractă, din moment ce în concret inculpatul nu ar mai putea influența de acum încolo desfășurarea procesului penal și nu sunt date minime că s-ar sustrage de la judecată, cu toate că a fost condamnat în primă instanță la o pedeapsă aspră, ori că ar săvârși fapte penale, conduita sa în libertate, timp de mai mulți ani anterior arestării, căpătând suficientă pondere și fiind un motiv serios a se crede că riscul judecării în continuare în libertate nu ar fi decât unul care, teoretic, există cu privire la orice inculpat în orice cauză penală”, se arată în documentul citat.
Magistrații Curții de Apel Pitești care au decis punerea sub control judiciar a lui Cioacă mai consideră că „nu mai există niciun temei concret care să justifice temerea că lăsarea inculpatului în libertate ar pune efectiv în pericol comunitatea, ci, dimpotrivă, ocrotirea ordinii publice și buna desfășurare a procesului penal pot fi asigurate în continuare prin faptul că față de inculpat se va lua o altă măsură preventivă care, fără a-l priva în totalitate, va fi oricum restrictivă de libertate”.
Judecătorii susțin, de asemenea, că nu pot face abstracție de faptul că „inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a cauzei” și spun că arestul preventiv este, în baza noilor prevederi în materie penală, „o măsură de excepție” care „nu se identifică cu o eventuală pedeapsă”.
În data de 14 februarie, un complet de divergență format din trei magistrați de la Curtea de Apel Pitești a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pentru Cristian Cioacă, impunându-i acestuia mai multe restricții.
Ulterior, Cioacă s-a angajat din nou în IPJ Argeș, unde lucrează în serviciul logistic.
Procesul în care Cioacă este judecat pentru uciderea soției sale, Elodia Ghinescu, continuă la Curtea de Apel Pitești.