Prima pagină » Știri » Motivarea judecătorilor în cazul Rarinca: „urmărirea penală a femeii acuzate că a șantajat-o pe șefa ICCJ nu a respectat garanțiile procesuale legale”

Motivarea judecătorilor în cazul Rarinca: „urmărirea penală a femeii acuzate că a șantajat-o pe șefa ICCJ nu a respectat garanțiile procesuale legale”

Motivarea judecătorilor în cazul Rarinca: „urmărirea penală a femeii acuzate că a șantajat-o pe șefa ICCJ nu a respectat garanțiile procesuale legale
Mesajele trimise Liviei Stanciu de către Mariana Rarinca nu au fost de natură a-i crea o stare de temere celei dintâi, iar urmărirea penală a femeii acuzate că a șantajat-o pe șefa ICCJ nu a respectat garanțiile procesuale legale, se arată în motivarea CAB la decizia de achitare a lui Rarinca.

În plângerea penală din 4 iunie 2004, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Livia Stanciu a susținut că a fost șantajată de către Mariana Rarinca, în schimbul remiterii sumei de 20.000 de euro, cu divulgarea către presă, indicând postul TV Antena 3, cu darea în vileag unor date compromițătoare despre ea și familia sa.

„Ceea ce a atras, încă de la început, atenția Curții, este faptul că nici în declarațiile ulterioare persoana vătămată SLD nu a adus la cunoștința organelor de urmărire penală, faptele reale sau imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul său S.A. cu care ar fi fost amenințată de către inculpata R.M., prin intermediul mesajelor din data de 03.06.2014, în vederea obținerii unui folos material injust”, se arată în motivarea Curții de Apel București (CAB), care, pe 21 mai, a achitat-o, definitiv, pe Rarinca.

Livia Stanciu a arătat într-o declarație că mesajele primite pe 3 iunie 2014 de la Rarinca au determinat-o să depună plângere, întrucât modul de formulare ale acestora și succesiunea în care au fost trimise au indignat-o, mai ales că anterior i-a fost milă de situația personală a inculpatei.

Mesajele au următorul conținut: „ora 18:13 «Dacă vă faceți socoteala, ve-ți avea mult mai mult de pierdut decât dacă îmi platiți mie datoria. Voi spune tot ce știu inclusiv despre dv. și am ce spune argumentat». ora 18:16 «Vă credeți invincibilă dar vă garantez că tot ce voi spune va fi argumentat cu martori și acte». ora 18:34 «De mâine vă voi trimite pe fax toate datele pe care le voi da presei». ora 19:17 «Vreau doar să-mi trimiteți banii pe care mii datorați, mă puteți anunța cu un mesaj că i-ați pus la poștă»”, se arată în motivare.

„Eu am perceput mesajele ca amenințări. Am înțeles din aceste mesaje că RM dorește doar banii și că susține că ar avea probe și înscrisuri pe care le poate da presei. Nu am nici cea mai vagă idee la ce anume se referă, eu sunt sigură că nu există asemenea probe și înscrisuri reale care să conțină informații compromițătoare la adresa mea sau a soțului meu. Eu am avut impresia că este cineva care o dirijează”, scria Stanciu în plângerea depusă în 4 iunie 2014.

În urma perchezițiilor efectuate pe 9 iunie 2014, soldate cu reținerea Marianei Rarinca, nu s-au găsit „acte și informații compromițătoare”, notează CAB.

Instanța menționează că o cerință esențială pentru existența laturii obiective a infracțiunii de șantaj este că fapta cu a cărei dare în vileag se amenință, reală sau imaginară, trebuie să fie de natură compromițătoare, să aibă aptitudinea de a aduce atingere onoarei, demnității, reputației persoanei la care se referă.

„Astfel, în raport de situația mai sus prezentată, Curtea constată că mesajele din data de 03.06.2014, transmise de către inculpata RM, persoanei vătămate Stanciu Livia Doina, prin care invocă recuperarea unei datorii nu se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracțiunii de șantaj prev. de art. 207 alin. 2 Cod penal. În consecință, Curtea constată că mesajele din data de 03.06.2014 transmise de către inculpata RM, prin conținutul lor nu au fost de natură a crea o stare de temere persoanei vătămate SLD, punând-o în situația de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se opune pretențiilor acesteia”, se mai spune în motivare.

Totodată, Curtea mai reține că, la începutul lunii mai 2014, Livia Stanciu a primit-o „din milă” pe Rarinca în locuința sa din București, deși în luna aprilie a sunat-o și i-a spus că nu stă de vorbă cu „șantajiști nenorociți”. „Tot din milă”, Stanciu i-a dat femeii 800 lei, 200 lei reprezentând cheltuieli de transport și 600 lei pentru efectuarea intervenției chirurgicale a nepoatei acesteia, mai notează CAB.

„În acest sens, astfel cum mai sus s-a arătat, persoana vătămată SLD a înțeles să o ierte pe inculpata RM pe motiv că «oricărui om trebuie să-i întinzi o mână de ajutor», până în data de 03.06.2015, când în urma celor patru mesaje primite a formulat plângere penală împotriva acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj”, se arată în motivarea CAB.

Curtea mai amintește și de mesajele trimise de Rarinca lui Radu Stanciu, cumnatul președintelui ICCJ: „Nu pot sa mai aștept. Nu o sa vă placă dar mam hotărît sa numai țin cont decît de mine și de ai mei. Cineva va avea musafiri neplăcute la usa”, „Am semnat cu o tel și voi spune tot ce știu cu date concrete și cu martori dna ma ignorat total dar eu am plătit o parte din datorii și vreau banii”, „Voi pune și pe internet” și „Sunt în drum spre București nu mai am milă de nimeni. o sa iasă așa de urît încât poate sa și dea demisia am vrut doar banii mei”.

Cumnatul Liviei Stanciu i-a spus șefei ICCJ că Rarinca pretinde că le-a dat creditorilor soțului ei, defunctul Andrei Stanciu, în numele acestuia, 20.000 de euro, iar acum are pretenția ca suma respectivă să-i fie dată pentru a nu face dezvăluiri în presă, potrivit declarațiilor celor doi.

„În urma analizării probelor administrate în cauză, Curtea nu va da eficiență declarațiilor persoanei vătămate SLD și ale martorului SR cu privire la solicitarea sumei de 20.000 de euro de către inculpata RM, în scopul dobândirii unui folos patrimonial injust”, notează judecătorii CAB.

CAB mai apreciază că este „lipsită de fundament legal” susținerea din rechizitoriu, potrivit căreia Rarinca și-ar fi concretizat amenințările când a sunat, pe 8 iunie, la Antena 3.

Discuția telefonică pe care a avut-o cu operatoarea care i-a răspuns este redată în motivare:

„operatoare: alo, da.
– RM: bună ziua! alo!
– operatoare: bună ziua! da?
– RM: vreau și eu legătura … eu știu … cu cineva care ar putea să preia un gen de știre.
– operatoare: da, spuneți despre ce e vorba.
– RM: vroiam să vorbesc cu cineva, eu știu?
– operatoare: doamnă, eu nu! eu dacă v-am răspuns … puteți vorbi cu mine. Dacă … dacă nu… așteptați în altă zi, ca să răspundă altcineva”.

„De asemenea, Curtea constată că în mod netemeinic Parchetul a invocat periculozitatea inculpatei RM, motivat de faptul că acesta a întreprins acțiuni de dispreț față de justiție și autoritate. Mai mult, Parchetul prin motivul de apel declarat o acuză pe inculpata RM că și-a creat o imagine de «victimă a sistemului», «aducând în acest mod o umbră de îndoială asupra corectitudinii anchetei penale și a imparțialității magistraților». Contrar susținerilor Parchetului, Curtea constată că urmărirea penală s-a efectuat de către procurorii de caz, în perioada 04.06.2014 – 27.06.2014, fără ca inculpatei RM să-i fie respectate garanțiile procesuale prevăzute de lege. În acest sens, se are în vedere faptul că procurorii de caz aveau obligația, în conformitate cu dispozițiile art.100 Cod procedură penală să strângă probe atât în favoarea cât și în defavoarea inculpatei RM, din oficiu sau la cerere”, se mai spune în motivare.

Mariana Rarinca, trimisă în judecată în 1 iunie anul trecut de DNA pentru șantajarea Liviei Stanciu, a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă. Anterior, Tribunalul București a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014.

Citește și