Motivul pentru care prețurile legumelor și al fructelor au explodat în Postul Paștelui. Ce spun producătorii

Legumele, fructele dar și alte alimente s-au scumpit considerabil în ultimul an, iar românii nu știu de unde să se mai aprovizioneze pentru a mai economisi câțiva lei.

Motivul acestor scumpiri accelerate este legat de creșterea costurilor de producție, dar și de faptul că românii se bazează foarte mult pe produsele de import, după cum a declarat Vasile Nicu preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România).

„O lipsă de politici corecte și coerente în ultimii 33 de ani. În ultimii ani asistăm la o creștere la importurile de legume și fructe la nivel național. Importăm în clipa de față peste 1.550.000 de tone de fructe și legume.

Asta înseamnă peste 1,2 miliarde de euro pe care îi aducem la deficitul comercial al României prin aceste produse. La nivelul produselor agro-alimentare aducem peste 5 miliarde de euro anual, la deficit. E vina noastră a tuturor.

Din cauză că nu știm să ne implicăm și nu avem această unitate în politici concurențiale, în 90 am vrut să fim capitaliști. Curentul a crescut, combustibilul a crescut, agricultura este dependentă de celelalte economii din țările puternic dezvoltate. Noi suntem furnizori doar de materii prime”, a spus el.

Întrebat cum se explică această explozie a prețurilor, președintele LAPAR a răspuns: „În primul rând, costurile de producție. În ultimii trei ani au crescut undeva la 80-84%. Mă refer la cheltuielile cu încălzirea spațiilor, cheltuielile cu forța de muncă, cu semințele certificate, cu combustibilii, fertilizanții. Fertilizanții în ultimii doi ani au crescut cu 300-400%. Din 11 fabrici de îngrășăminte, în România nu mai funcționează niciuna”.

Traiul în România este din ce în ce mai costisitor, potrivit cifrelor Institutului Naţional de Statistică.

Traiul în România este din ce în ce mai scump, potrivit cifrelor Institutului Naţional de Statistică.

Cheltuielile pentru familie cu doi copii depăşesc 8.600 de lei, aşadar valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent a crescut cu aproape 20% faţă de 2021.

Aproape 1.900 de lei sunt cheltuiţi pe mâncare, apoi pe îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 800 de lei, iar pentru igiena personală aproape 300 de lei. Pentru educaţie şi cultură, o familie cu doi copii cheltuie undeva la 640 de lei, potrivit B1TV.

Câteva sute de lei se duc pentru îngrijirea sănătăţii, recreere şi vacanţă, dar şi fondul de economii al familiei.

Mare parte din acest buget se duce pe facturi şi cheltuielile ce ţin de locuinţă, aproape 3.700 de lei.

Scumpiri cu aproape 15% în fiecare an

La începutul lunii martie a.c. INS anunța că rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2022 – februarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) este 14,9%.

În februarie faţă de ianuarie, cel mai mult s-au scumpit legumele şi conservele de legume, cu 6,35%, fructele proaspete, cu 4,88%, cartofii, cu 4,61%, peştele proaspăt, cu 2,78%, brânza, cu 2,26%.

Creşteri de preţuri au mai înregistrat ouăle, cu 1,33%, zahărul – 1,23%, laptele – 1,01%, carnea de pasăre – 1,2%, produsele de morărit şi panificaţie – 1,13%, dar şi berea, cu 1,63%.

Ieftiniri în grupa produselor alimentare s-au înregistrat la ulei comestibil, în februarie faţă de ianuarie, cu 1,83%.

În februarie, INS anunța că prețurile alimentelor au crescut extraordinar de mult de la an la an.

Spre exemplu zahărul s-a scumpit cu 63,37% în ianuarie 2023, față de ianuarie 2022, margarina – 36,43%, uleiul – 34,35%, ouăle – 33,72%, lapte – aproape 33%, brânza de vacă – 32,57%, cafea 21,18%, peștele – 21,10%, carnea de pasăre aproape 21%, iar cea de porc aproape 17%.

Pe de altă parte, Eurostat anunța recent că rata anuală a inflaţiei în UE a scăzut în februarie până la 9,9%, de la 10% luna precedentă, dar nouă state, printre care și România au avut cel mai ridicat indice al preţurilor de consum.

În februarie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (25,8%), Letonia (20,1%), Cehia (18,4%), Estonia (17,8%), Polonia şi Lituania (ambele cu 17,2%), Slovacia (15,4%), Bulgaria (13,7%) şi România (13,4%, similar cu nivelul din ianuarie).

La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (4,8%), Belgia (5,4%) şi Spania (6%), potrivit Eurostat.

Comparativ cu ianuarie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în două, şi a crescut în zece ţări.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 8,6% în ianuarie la 8,5% în februarie.

Este a patra lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un avans record, de 10,6%.

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 3,10 puncte procentuale, urmate de preţurile la servicii, care au înregistrat un avans de 2,02 puncte procentuale şi preţurile la energie, care au crescut cu 1,64 puncte procentuale.

În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 5,3% în 2023, faţă de un avans de 6,3% prognozat în decembrie, pentru ca ulterior să se reducă la 2,9% în 2024 şi la 2,1% în 2025.