MRU a demisionat de la SIE. Iohannis: Voi face o propunere după alegeri. UPDATE

Mihai Răzvan Ungureanu a demisionat de la conducerea SIE, iar demisia a ajuns la Președinție, a precizat luni, pentru Mediafax, prutătorul de cuvânt al președintelui Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.

Un succesor al lui Ungureanu la șefia SIE va fi numit, însă, după alegerile parlamentare, a declarat președintele Klaus Iohannis, întrucât acesta consideră că Parlamentul va fi ocupat cu pregătirea scrutinului din 11 decembrie și că, oricum, lucrurile sunt sub control. 

„Domnia sa a menționat motive personale și nu am informații suplimentare. (…) Cred că acest Parlament va fi foarte ocupat cu alegerile și sper să fie foarte ocupat și cu a găsi candidați fără dosare penale, și sper să fie foarte ocupați cu o campanie curată așa că nu cred că le voi încărca agenda cu numirea unui nou director la SIE. Lucrurile sunt sub control, generalul Predoiu a mai fost la interimat si nu este o situație care reclamă o intervenție foarte urgentă din partea Parlamentului, alta decât să ia act de demisia domului Ungureanu. Deci probabil voi face o nouă propunere după alegeri”, a spus Iohannis care a precizat că nu s-a gândit încă la persoana care i-ar putea lua locul lui Mihai Răzvan Ungureanu. 

Întrebat despre speculațiile referitoare la neînțelegerile dintre el și Ungureanu, președintele a răspuns că a lucrat foarte bine cu acesta și că „zona spionilor este întotdeauna foarte interesantă” și naște povești dintre cele mai diverse. 

„Vă amintiți că eu l-am propus la conducerea SIE. Acum, a demisionat din motive pe care o să le aflu și eu probabil atunci când vom avea ocazia să discutăm în liniște. Nu au fost astfel de situații. Eu am primit demisia astăzi la prânz. Înțeleg că are o situație medicală care nu i-a permis să vină personal la Cotroceni, dar vom lămuri urgent, imediat ce se face bine, această chestiune”, a adăugat șeful statului.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit pentru a doua oară director al SIE în iunie 2015 din poziția de consilier personal al președintelui Klaus Iohannis și, totodată senator. Propus de președintele Klaus Iohannis pentru un nou mandat la SIE, MRU a fost votat pe 30 iunie de 278 de parlamentari. Șase senatori și deputați au votat împotrivă. În total, 284 de voturi, un număr la limită, având în vedere că erau necesare voturile a minimum 278 de parlamentari.

În iunie 2016, în urma unor speculații referitoare la un conflict între Mihai Răzvan Ungureanu și președintele Klaus Iohannis, SIE preciza că „nu există niciun fel de sincopă sau de deficiență în relația dintre Serviciu și Președinte”. Președinția a precizat la acel moment că folosirea situației românului răpit în Burkina Fasso de către un cotidian central „pentru alimentarea unor speculații politice este iresponsabilă și inadmisibilă”, dezminținând că șeful statului ar fi refuzat să semneze un document SIE pentru eliberarea românului.

Administrația Prezidențială a infirmat astfel informațiile publicate, pe 23 iunie 2016, de Evenimentul Zilei, potrivit cărora între președintele Klaus Iohannis și directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, ar exista un conflict care a culminat cu un presupus refuz al șefului statului de a semna un „ordin executiv” prin care SIE ar fi putut să-l elibereze pe românul răpit în Burkina Fasso.

„Președintele României nu se implică în niciun mod în activitatea curentă a Serviciului de Informații Externe, întrucât nu are nicio atribuție constituțională în acest sens. Activitatea SIE se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care oferă cadrul de funcționare a serviciului în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, a declarat la acel moment Președinția.

Un alt moment tensionat a fost cel privind relația dintre șeful SIE și procurorul-șef DNA. Procurorul șef al DNA, Codruța Kovesi, a declarat, pe 26 aprilie 2016, că de când se află la conducerea DNA „nu a primit nicio sesizare de la Serviciul de Informații Externe”, precizând „că este ilegal să deții informații referitoare la posibile infracțiuni și să nu sesizezi Direcția Națională Anticorupție.”

„SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate”, a replicat SIE, într-un comunicat.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost ales în Parlament la scrutinul din 2012 din partea partidului pe care l-a fondat, Forța Civică, formațiune care ulterior a fuzionat cu PDL în vara anului 2014.

Ungureanu a deținut și funcția de prim-ministru al Guvernului României între 9 februarie și 27 aprilie 2012, intrând în istorie drept cabinetul cu cea mai scurtă durată, doar 78 de zile. El a fost demis în Parlament după adoptarea, cu 235 de voturi, a moțiunii de cenzură introduse de USL.

Primul mandat la șefia SIE a fost deținut de Mihai Răzvan Ungureanu din decembrie 2007 și până în februarie 2012, instituție unde a fost numit la propunerea lui Traian Băsescu după ce a demisionat de la MAE, în urma scandalului legat de reținerea a doi muncitori români în Irak.

În funcția de Ministru al Afacerilor Externe, Ungureanu a fost instalat la data de 29 decembrie 2004, în Guvernul Tăriceanu. Avea, la acel moment, 36 de ani și devenea cel mai tânăr ministru de Externe al României. El a demisionat din funcția de șef al diplomației la 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut să-și prezinte demisia, în urma situației create după reținerea a doi muncitori români în Irak. La acel moment, premierul Tăriceanu l-a acuzat pe Mihai Răzvan Ungureanu că l-a informat doar pe șeful statului în legătură cu acest caz, nu și Guvernul.

După demisia de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, Ungureanu s-a reîntors la funcția deținută înainte de a fi ministru, aceea de reprezentant al României la Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), cu sediul la Viena. Ungureanu a fost membru PNL din 2004, dar s-a autosuspendat din partid, pentru că era incompatibil cu funcția deținută la SECI.

Înainte de a fi fost numit în funcții politice, după absolvirea Facultății în anul 1992, Mihai Răzvan Ungureanu a devenit pentru o scurtă perioadă profesor la Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” din Iași. Din același an, este angajat cadru didactic universitar de Istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, deținând pe rând următoarele grade didactice: preparator (1992-1996), asistent (1996-1998), lector (1998-2005) și apoi conferențiar (din 2005).

Mihai-Răzvan Ungureanu s-a născut la data de 22 septembrie 1968, la Iași. A studiat la Liceul de matematică-fizică „Costache Negruzzi” din Iași, pe care l-a absolvit ca șef de promoție în anul 1987. În perioada liceului, Ungureanu a fost membru supleant în CC al UTC, dar, potrivit prezentării sale de pe site-ul SIE, nu a fost membru PCR.

În 1988, a devenit student la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, pe care a absolvit-o în 1992. El a deținut pozițiile de membru al Senatului universității (1990-1992) și de Secretar executiv al Asociației Internaționale a Studenților în Istorie, Budapesta – Bruxelles (1990-1993).

În anul 1993 a susținut masteratul în Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universității Oxford, iar în martie 2004 a obținut doctoratul în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

În perioada 1998-2001, Mihai-Răzvan Ungureanu a îndeplinit funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, fiind numit apoi în funcția de director general – emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) și Coordonator-adjunct al Inițiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (2003-2004), ambele cu sediul la Viena.