Muzeul Național de Istorie a României acuzat de producerea unui „DEZASTRU arheologic”

Scrisoarea deschisă semnată de 20 dintre specialiștii Muzeului Național de Istorie a României a fost adresată lui Valer Daniel Breaz, Ministrul Culturii și Identității Naționale (MCIN), Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Senatului și Comisiei de cultură și media a Camerei Deputaților.

Semnatarii prezintă „o serie de disfuncții și situații problematice generate de managementul actual al Muzeului Național de Istorie a României, cel mai important muzeu cu profil arheologic și istoric al țării, instituție publică de cultură aflată în directa subordine a Ministerului Culturii și Identității Naționale”.

Potrivit textului dat publicității toate chestiunile reclamate au fost semnalate în ultimii 3 ani Miniștrilor Culturii.

Semnatarii insistă asupra faptului că modernizarea clădirii a rămas în 2019 „în exact aceeași situație ca în 2010, anul în care Ernest Oberländer-Târnoveanu a fost instalat la conducerea MNIR”

Scrisoarea pune în legătură externalizarea serviciilor juridice și starea descoperirilor arheologice realizate cu ani în urmă prin cercetările arheologice desfășurate de către specialiștii muzeului și care încă așteaptă resursele necesare pentru analizarea, conservarea, restaurarea și valorizarea lor (personalul și dotările laboratoarelor de restaurare și cercetare fiind insuficiente pentru a face față numărului mare de artefacte).

Mai mult, scrisoarea semnalează faptul că „veniturile extrabugetare ale muzeului sunt în cădere liberă în urma deciziei managerului de a interzice, începând cu anul 2015, participarea instituției la cercetările arheologice preventive și de a interzice cercetătorilor și muzeografilor participarea la competițiile naționale de proiecte, deși în perioada 2011-2016 media anuală a veniturilor proprii ale instituției astfel obținute a fost de circa 2.000.000 lei. Motivația acestor interdicții formulate de manager a fost tocmai invocarea necesității mobilizării totale a personalului în acțiunea de ambalare a patrimoniului în vederea unei relocări – fără plan de acțiune, fără plan de conservare preventivă și curativă a colecțiilor, fără plan de relocare a colecțiilor, fără spații cert alocate, fără buget cuantificat – care, în chip evident, nu s-a mai produs”.

Cercetătorii arată că organigrama muzeului, care avea 180 de posturi în 2011, a fost redusă cu 20% în 2014, iar în prezent nu își mai desfășoară activitatea la MNIR decât 120 de angajați, vorbind despre o diminuare cu o treime a personalului necesar funcționării muzeului.

Cercetătorii susțin că „prin politica de achiziții promovată de managerul său, cel mai mare muzeu de arheologie și istorie din țară este responsabil pentru producerea unui dezastru arheologic”.

Sunt reclamate „practici ilegale de preluare directă a artefactelor; în consecință, s-a creat o «piață de desfacere» care a produs mii de achiziții de piese descoperite cu detectoare de metale. Toate acestea într-o țară în care nu se investește aproape nici un leu pentru evidența siturilor arheologice, dar se cheltuie multe milioane pentru obiecte extrase ilegal din situri”.

Semnatarii arată că problemele au fost aduse la cunoștința Ministerului Culturii (și Identității Naționale) din timpul mandatelor deținute de Vlad Alexandrescu, Lucian Romașcanu și George Ivașcu, prin memorii și scrisori deschise, dar și printr-o petiție adresată ministrului Lucian Romașcanu, la finalul anului 2017, când 348 de cetățeni (în marea majoritate arheologi români și străini) s-au solidarizat cu solicitările specialiștilor din MNIR. De asemenea, documentul arată că memoriile adresate lui Augustin Lazăr, Procurorul General al României, au fost direcționate la MCIN de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Scrisoarea deschisă vine ca urmare a unui memoriu depus în ziua de 15 martie 2019 la Ministerul Culturii, în atenția ministrului Valer Daniel Breaz.

Scrisoarea deschisă atrage atenția asupra faptului că semnatarii își simt amenințate posturile în muzeu prin structura noului regulament de organizare și funcționare al instituției: „În condițiile atitudinii tolerante a MCIN, care nu a luat în această lungă perioadă măsurile administrative care se impuneau și care au fost insistent solicitate în memorii, scrisori deschise și petiții, nu este de mirare că specialiștii MNIR care s-au opus politicilor manageriale se găsesc astăzi într-o poziție vulnerabilă. Astfel, în data de 14 martie 2019, ne-au fost aduse la cunoștință propunerile managerului pentru noul Regulament de Organizare și Funcționare (ROF) și noua organigramă a muzeului. Am putut consta că acțiunea «reformatoare» a noului ROF afectează tocmai posturile și secțiile specialiștilor care de-a lungul anilor au criticat prin memorii, petiții și scrisori deschise aceste aspecte, discutate mai sus, ale managementului aplicat în MNIR. Noul ROF premeditează desființarea unui post de director adjunct («întâmplător» cel ocupat de un semnatar al memoriilor), iar Biroul Tezaur Istoric este transformat în compartiment (șeful de birou pierzându-și astfel funcția; «întâmplător», specialistul care ocupă acest post este, de asemenea, semnatar al memoriilor). Practic, propunerile desființează posturile de conducere legate de singurele domenii care mai sunt reprezentate în actuala expoziție permanentă a muzeului: Lapidarium, Copia Columnei lui Traian și Tezaurul Istoric al României. O altă dovadă a caracterului «țintit» al acestei acțiuni, care nu are nimic de-a face cu «eficientizarea» instituției, este faptul că proiectul de management elaborat pentru perioada 2017-2021 și înaintat Ministerului Culturii (document public cu care domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu a câștigat un nou mandat) nu cuprinde absolut nicio prevedere în sensul desființării postului de director adjunct coordonator al secțiilor de specialitate, nici reorganizarea Biroului Tezaur Istoric. În aceeași ordine idei, ne întrebăm de ce se propune desființarea Biroului Tezaur Istoric după 5 ani de existență (structura în forma actuală fiind creată prin ROF-ul din 2014), perioadă marcată de aprecieri deosebit de pozitive privind succesul expoziției «Aurul și argintul antic al României». Nu putem să facem abstracție de coincidența dintre încheierea acestei expoziții și desființarea postului de conducere ocupat de persoana care a fost curatorul acesteia. Această instrumentalizare a modificării ROF împotriva persoanelor considerate incomode își are precedentul nefast în acțiunea din 2014 prin care erau înlăturați doi șefi de secție, Arheologie și Informatică, din exact aceleași motive (erau semnatari ai memoriului din februarie 2014)”, se arată în scrisoarea deschisă.

„Considerăm că această nouă acțiune „managerială” este menită să elimine din instituție sau să reducă la tăcere vocile critice, care au o viziune asupra misiunii muzeului total diferită de cea anticară, vetustă, autoritară a domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu”, reclamă cercetătorii care semnează scrisoarea.

Scrisoarea deschisă solicită ministrului culturii și identității naționale „să nu aprobe noul ROF promovat de către domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu și să ia măsurile concrete care să stopeze consecințele ce decurg din acesta, ținând seama și de faptul că, începând din data de 22.03.2019, la MNIR a fost demarată acțiunea Corpului de control al primului-ministru”.

Până la ora publicării acestui material, nici Ministerul Culturii și Identității Naționale, nici Muzeul Național de Istorie a României încă nu au formulat pozițiile oficiale față de scrisoarea deschisă, dar au asigurat la solicitarea MEDIAFAX că își vor preciza perspectiva în cel mai scurt timp posibil.