Nașterea Maicii Domnului sau Sfântă Maria Mică, prima sărbătoare a noului an bisericesc

Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creștine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Nașterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea și copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creștină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deși nu este considerată o scriere canonică, informațiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.

Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaș al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoțească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendență: împărătească și preoțească.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

Pentru că nu aveau copii, Ioachim și Ana au început să fie ironizați și batjocoriți de oameni. Lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Și totuși, Ioachim și Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunțat la viața lor virtuoasă, rugându-se în continuare cu lacrimi și nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu. Tradiția spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemați.

Întristați, cei doi părinți s-au îndreptat spre casa lor din Seforis și au hotărât să se retragă fiecare pentru post și rugăciune. Ioachim a zis către soția sa Ana: „Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiți de Dumnezeu. Iată, eu ma duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi și ne va da nouă un copil”. Ana a început să se roage lui Dumnezeu cu durere și cu multe lacrimi, zicând: „Doamne, Atotțiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam și a născut pe Isaac la bătrânețe și ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi și mie roada pântecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”.

Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea și că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale și că va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Multe mănăstiri și lăcașuri de cult din țară își sărbătoresc hramul de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului. Trei mănăstiri din împrejurimile Bucureștiului își vor prăznui hramul: Mănăstirea Sămurcășești din comuna Ciorogârla, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii și Mănăstirea Christiana, care păstrează ca al treilea hram acest praznic.

Una dintre cele mai vechi biserici din București, care se află pe strada Trei Scaune, are și ea ca hram Nașterea Maicii Domnului. Și Biserica Zlătari, din Protopopiatul III Capitală, își serbează hramul. În Arhiepiscopia Bucureștilor este sărbătoare și în parohia „Nașterea Maicii Domnului” din cartierul Drumul Taberei, parohia „Nașterea Maicii Domnului” și „Învierea Dreptului Lazăr”.

În sudul Moldovei, în Episcopia Dunării de Jos, sâmbătă va fi hramul Mănăstirii Cudalbi (Gologanu), din județul Galați. În Arhiepiscopia Iașilor își prăznuiesc hramul 82 de parohii și cinci mănăstiri – Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău și Dumbrăvele. În Iași, cea mai cunoscută biserică închinată Nașterii Maicii Domnului este Biserica Tălpari. De asemenea, foarte multe biserici au ca al doilea hram „Nașterea Maicii Domnului”.

Potrivit tradiției populare, în această zi, ca de altfel ca la orice mare praznic nu se fac treburi gospodărești, nu se spală rufe, nu se face curățenie în casă ca să nu atragi răul Se crede că bărbații care încalcă această tradiție se vor lovi, iar femeilor fie li se va arde mâncarea pe foc, fie cratița cu mâncare se va vărsa peste copii arzându-i.

Tot ziua de 8 septembrie, cea a Nașterii Maicii Domnului, este ajutătoare celor care se roagă să rămână însărcinate, să nască ușor și să aibă un copil sănătos. Și cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului a să-și găsească perecehea potrivită, mai spun bătrânii.