Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, prăznuită cu rugăciuni pentru pace, duminică

Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Marie Mică, prăznuită duminică, va fi o zi în care credincioșii din bisericile Patriarhiei Române se vor ruga pentru pace în Orientul Mijlociu, numeroase biserici și mănăstiri din țară serbându-și totodată hramul.

Nașterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea și copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă „Protoevanghelia lui Iacov”, o lucrare iudeo-creștină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deși nu este considerată o scriere canonică, informațiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.

Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaș al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoțească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendență: împărătească și preoțească.

Pentru că nu aveau copii, iar lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim și Ana au început să fie ironizați și batjocoriți de oameni. Și totuși, Ioachim și Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunțat la viața lor virtuoasă, rugându-se în continuare și nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu.

Tradiția spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemați. Întristați, cei doi părinți s-au îndreptat spre casa lor din Seforis și au hotărât să se retragă fiecare pentru post și rugăciune. Ioachim a zis către soția sa Ana: „Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiți de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi și ne va da nouă un copil”. Ana a început să se roage lui Dumnezeu cu durere și cu multe lacrimi, zicând: „Doamne, Atotțiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam și a născut pe Isaac la bătrânețe și ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi și mie roada pântecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu, sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”.

Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea și că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale și că va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Multe mănăstiri și lăcașuri de cult din țară își sărbătoresc hramul de Sfânta Marie Mică, printre care și trei mănăstiri din împrejurimile Bucureștiului: Mănăstirea Sămurcășești din comuna Ciorogârla, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii și Mănăstirea Christiana din Capitală, care păstrează ca al treilea hram acest praznic.

Una dintre cele mai vechi biserici din București, care se află pe strada Trei Scaune, are și ea ca hram Nașterea Maicii Domnului, alături de alte lăcașe de cult din Capitală.

În Arhiepiscopia Iașilor, mâine își prăznuiesc hramul 82 de parohii și cinci mănăstiri – Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău și Dumbrăvele. În Iași, cea mai cunoscută biserică închinată Nașterii Maicii Domnului este Biserica Tălpari. În sudul Moldovei, în Episcopia Dunării de Jos, mâine va fi hramul Mănăstirii Cudalbi (Gologanu), din județul Galați.

În mod special în această duminică, de ziua Nașterii Maicii Domnului, preoții și credincioșii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în Siria, Egipt și alte zone ale Orientului Mijlociu.

„Deoarece în timpul prezent pacea este tot mai mult amenințată, adresăm un apel la rugăciune pentru pace, în data de duminică, 8 septembrie, la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, apărătoarea celor aflați în nevoi și necazuri, bucuria și împăcarea lumii. (…) Să folosim timpul acesta al sărbătorii Maicii Domnului spre a înmulți rugăciunea pentru pacea a toată lumea, dar mai ales pentru pace în Siria, Egipt și alte zone ale Orientului Mijlociu, unde mulți creștini sunt victime ale prigoanei și violenței. Să ne rugăm ca pacea să fie lumina vieții pentru toți oamenii, indiferent de religie sau cultură”, a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel.

Credincioșii țin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei și împart din fructele toamnei pentru morți, la această sărbătoare.

În popor se spune că în această zi vor fi ascultate cu precădere rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar și a celor însărcinate pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naștere ușoară.

Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creștine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.