Prin decizia de joi s-a dispus și contopirea acestei pedepse cu cea primită de fostul deputat într-un alt dosar de înșelăciune, în care Nati Meir a fost condamnat tot la șapte ani pentru că a păcălit opt persoane, pe care a încercat să le plătească pentru anumite servicii cu bancnote specimen.
Totodată, a fost adăugat un spor de pedeapsă de un an, astfel încât el are de executat în final opt ani de închisoare.
Curtea de Apel a menținut astfel decizia dată de Judecătoria Sectorului 1 în 20 septembrie 2013, care a fost menținută anterior și de Tribunalul București.
Judecătorii de la CAB au dedus din pedeapsa de opt ani perioada în care Nati Meir a fost arestat preventiv, între 1 august 2012 și 24 februarie.
În 1 august 2012, ofițeri din cadrul Serviciul de Investigare a Fraudelor – sector 1, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București, au desfășurat activități în urma cărora s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Nati Meir, pentru înșelaciune, constând în aceea că în perioada aprilie – mai 2012 a indus în eroare mai multe persoane, susținând că reprezintă o societate comercială prin intermediul căreia urma să le obțină viză de muncă și să îi angajeaze în Israel și cerând fiecăreia dintre persoane bani pentru taxa de înscriere și biletele de avion.
Meir pretindea suma de 800 lei drept taxă de înscriere și alte sume ce variau între 250 și 3.700 de euro de la fiecare persoană pentru a le facilita obținerea vizei de lucru și angajarea acestora la societăți din Israel, în realitate, neexistând nicio bază contractuală care să permită realizarea acestui fapt.
Într-un alt dosar, cel în care s-a decis contopirea pedepsei cu sentința de joi, Nati Meir a fost condamnat tot la șapte ani, pentru că a înșelat opt persoane, cărora le promitea că le dă sume de bani împrumut în schimbul unor garanții. Instanța a mai decis ca Nati Meir să plătească daune materiale pentru opt dintre părțile civile constituite în dosar.
Totodată, potrivit deciziei instanței, Nati Meir nu mai are dreptul de a fi ales și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, atât pe perioada executării condamnării, cât și timp de patru ani după ispășirea pedepsei.
Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie – octombrie 2009, Nati Meir, „profitând de ascendentul moral pe care îl avea, creat prin pozițiile publice deținute, respectiv de fost deputat în Parlamentul României și de candidat la Președinția României”, i-a indus în eroare pe Filoti Silvian Ilie, Ilinca Ștefan, Dumitru Marius, Florin Drăghici, Radu Pîndici, Mariana Oțetaru, Valentin Bălănescu și George Mantea, producându-le un prejudiciu total de 444.235 de lei.
Nati Meir s-a prezentat victimelor ca fiind o persoană cu putere financiară, care oferă împrumut sume mari în valută, cu garanții imobiliare, și le-a arătat acestora, în momentul încheierii contractelor de împrumut ori pe parcursul derulării acestora, un rucsac plin cu valută falsă.
În 28 februarie, Nati Meir a mai fost condamat, de data aceasta într-un dosar de corupție. Astfel, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) l-au condamnat pe fostul deputat Nati Meir la patru ani de închisoare și interzicerea pe perioada executării pedepsei a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
El a fost trimis în judecată de DNA în 30 mai 2010, fiind acuzat alături de fiul lui, Or Meir, de trafic de influență și, respectiv, complicitate la această infracțiune.
Procurorii DNA îl acuzau pe Nati Meir că, în cursul anului 2008, în calitate de deputat, a pretins de la o denunțătoare 50.000 euro spunându-i că va interveni pe lângă judecători din Tribunalul Galați pentru ca aceștia să dispună eliberarea ei din arest în dosarul în care era judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune.
De asemenea, în cursul anului 2009 și în lunile martie-aprilie din 2010, Nati Meir, prin intermediul fiului său, ar fi cerut 65.000 de euro de la cinci denunțători, cărora le-a spus că va interveni la magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru ca aceștia să dispună judecarea lor în libertate și, ulterior, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării, în două dosare în care sunt acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, respectiv complicitate la luare de mită.