„În Palatul Parlamentului există un detașament de pompieri, special înființat, intervenția pentru stingerea unui posibil incendiu fiind dublată de formațiunile de intervenție organizate la nivelul structurilor Camerei Deputaților, care ar fi predispuse la un risc mai mare de incendiu”, arată un comunicat de presă remis de Camera Deputaților.
Astfel, îndrumarea și controlul activității de apărare împotriva incendiilor se efectuează în mod sistematic, prin structurile proprii ale serviciilor instituției, dar și prin structura special creată a Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), înființată la Palatul Parlamentului prin HGR nr. 366/1995 și, ulterior, prin Legea nr.307/2006, arată sursa citată.
Potrivit comunicatului de presă, încă din faza de proiect a clădirii, au fost prevăzute măsuri și soluții tehnice pentru securitatea la incendiu, fiind aplicate criteriile și nivelurile de performanță privind siguranța la foc din normativele și standardele specifice în vigoare la data respectivă.
De asemenea, clădirea dispune de instalații de detecție, semnalizare și anunțare a incendiilor, de stingere cu hidranți (interior și exterior), instalații de sprinkere cu apă pulverizată și gaz inert, stingătoare portative de incendiu și alte mijloace individuale de protecție și intervenție în caz de incendiu.
Avizul obligatoriu de la ISU a devenit subiect de interes după incendiul care a cuprins clubul bucureștean Colectiv, pe 30 octombrie, în urma căruia au murit 56 de persoane și alte peste 150 au fost rănite.
În zilele care au urmat tragediei, un fost membru în Consiliul de Administrație al Sălii Palatului din București a declarat că nici aceasta nu are aviz de la ISU, iar premierul interimar Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educației, a declarat, la rândul său, că 93% dintre școlile din România funcționează și ele fără acest aviz al ISU.