Nicolae Cornea a fost numit șef al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență

Nicolae Cornea este noul șef Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, funcție pe care o preia vineri, după demisia lui Ion Burlui.

Colonelul Nicolae Cornea a fost împuternicit joi să preia atribuțiile funcției de inspector general al IGSU. Decizia a fost luată de premierul Victor Ponta, la propunerea ministrului Afacerilor Interne.

Nicolae Cornea îl înlocuiește în funcție pe Ion Burlui, care a demisionat miercuri, ca urmare a situației privind intervenția în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Colonelul Nicolae Cornea a fost prim-adjunct al inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vâlcea.
Nicolae Cornea are 46 de ani, în 1993 a absolvit Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, fiind și licențiat în drept. În perioada 1993-1994 a activat la Brigada de Pompieri a Capitalei, în 1994-1995 a fost la Comandamentul Trupelor de Pompieri, iar din 1995, la Grupul de Pompieri „General Magheru” al județului Vâlcea, unde a deținut funcția de locțiitor al comandantului (1996-2004).

Cornea a ocupat, din 2004 până în 23 ianuarie 2014, funcția de prim-adjunct al inspectorului șef al ISU Vâlcea.

Premierul Victor Ponta a semnat, miercuri, decizia de eliberare a lui Ion Burlui de la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, la propunerea lui Radu Stroe, care până joi a condus Ministerul Afacerilor Interne.

Ion Burlui declara că a demisionat „din demnitate” și pentru a nu exista suspiciuni asupra colegilor săi care au intervenit în teren, după accidentul aviatic din Munții Apuseni.

Generalul de brigadă Ion Burlui a transmis, joi, o declarație de presă referitoare la „demisia de onoare” din funcția de inspector general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în care a arătat că acțiunea de căutare a victimelor accidentului din Munții Apuseni a fost condusă, de la nivelul zonei de căutare, de grupa operativă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Alba, iar coordonarea acțiunii s-a făcut de către IGSU, prin grupa operativă.

Burlui a spus că structurile de intervenție și-au făcut datoria în cazul accidentului aviatic și și-au riscat viața pentru a o salva pe a altora, așa cum fac de fiecare dată.

„Consider că din punct de vedere operațional structurile proprii și-au făcut datoria potrivit competențelor, în condițiile date, dar așa cum «iarna nu-i ca vara», și la munte nu este ca la câmpie. Oamenii care au intervenit în munți sunt aceiași care intervin în toate situațiile, riscându-și viața pentru a o salva pe a altora”, a mai spus Ion Burlui.

Acesta a arătat că este foarte bine că localnicii salvatori au ajuns primii la locul accidentului, însă a precizat că erau la ei acasă și cunoșteau traseele.

„Că au ajuns primii la locul accidentului localnicii, este foarte bine. Le mulțumesc în modul cel mai sincer. Dar acasă la tine găsești un lucru chiar dacă este noapte, fiindcă știi traseul și unde l-ai pus. Salvatorii sunt cei care au știut muntele, au mers vara, dar și iarna pe el, fără a vorbi despre distanțele de unde s-au deplasat forțele de intervenție”, a mai arătat Burlui.

Fostul șef al IGSU a spus că are remușcări pentru victimele accidentului aviatic din Munții Apuseni.

„Dar am aceleași remușcări pentru toate victimele produse pe timpul situațiilor de urgență: și cei șase oameni căzuți în canalul Dunăre- Marea Neagră acum câteva zile, dar și colegul nostru înghițit de malul de pământ la Fetești. Ar fi bine dacă i-am putea salva pe toți”, a precizat Burlui.

Fostul șef al IGSU a mai spus că în acest caz „s-a încercat interpretarea politică a unei misiuni operative, condusă și desfășurată de structuri de intervenție și de tehnicieni, ceea ce nu este normal”.

„Există ministere, există miniștri, însă aceștia nu iau decizii operative, fiindcă nu au competențe. Aceștia pot purta răspunderea ministerului pentru bugetul alocat, politica de personal la nivel total și alte măsuri de ansamblu. O imixtiune a conducerii unui minister în acțiunile operative ale unei structuri nu ar fi benefică așa cum structura operativă poartă răspunderea și are obligația de a informa conducerea ministerului pentru acțiunile desfășurate”, a precizat Burlui.

Departamentul Social, [email protected]