Nicolae Robu, încă o lovitură cruntă după ce a pierdut alegerile locale. A fost trimis în judecată alături de fostul edil, Gheorghe Ciuhandu. Prejudiciul se ridică la 10 milioane de euro

Nicolae Robu, cel care a pierdut ultimele alegeri locale în Timișoara, fostul edil Gheorghe Ciuhandu, dar și alți funcționari au fost trimiși în judecată, pe Legea 112/1995, în dosarul vânzărilor ilegale de locuințe.

După două amânări asupra contestației depuse de inculpați în dosarul retrocedărilor de la Primăria Timişoara, Curtea de Apel s-a pronunțat joi, iar Nicolae Robu și Gheorghe Ciuhandu au fost trimiși în judecată.

Judecata pe fond urmează să înceapă la Tribunalul Timiş. În luna decembrie 2019, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a trimis în judecată pe Nicolae Robu, Gheorghe Ciuhandu şi alţi șapte foşti sau actuali angajaţi ai Primăriei Timişoara în dosarul caselor naţionalizate vândute ilegal.

Toți sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (5 inculpaţi), respectiv în formă simplă (4 inculpaţi), potrivit news.ro. Procurorii susțin că prejudiciul se ridică la aproape 10 milioane de euro.

Cine sunt inculpații

– Miuţ Nicuşor-Constantin, la data faptelor director al Regiei Autonome URBIS Timişoara, Administrarea Domeniului Public S.A. Timişoara şi Direcţiei Patrimoniu din cadrul primăriei mun. Timişoara (199 contracte);

– Ciuhandu Gheorghe-Coriolan, la data faptelor primar al municipiului Timişoara (61 de contracte);

– Cojocari Ioan, secretar al primăriei municipiului Timişoara şi coordonatorul nemijlocit al Serviciului Juridic Contencios din cadrul primăriei (61 contracte);

– Robu Nicolae, la data faptelor şi în prezent primar al municipiului Timişoara (2 contracte);

– Diaconu Dan-Aurel, la data faptei viceprimar al municipiului Timişoara (un contract);

– Stoia Traian-Constantin, la data faptei viceprimar al municipiului Timişoara (un contract);

– Staia Martin, la data faptelor director al Direcţiei Patrimoniu şi respectiv al Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse din cadrul municipiului Timişoara (2 contracte);

– Vîrlea Simona, la data faptei jurist al Primăriei municipiului Timişoara (un contract);

– Iova Gabriela, la data faptei jurist al Primăriei municipiului Timişoara (un contract).

Ce au stabilit procurorii

Potrivit procurorilor, în perioada septembrie 1996 – ianuarie 2014, cei nouă funcţionari publici din cadrul Primăriei municipiului Timişoara (majoritatea cu funcţii de conducere) şi-ar fi încălcat atribuţiile legate de aplicarea Legii 112/1995 pentru a vinde, în mod nelegal, 207 de imobile ce aparţin fondului locativ de stat, unor persoane care nu ar fi avut nici un drept să le cumpere, cauzând un prejudiciu de 42.756.719 lei (9.514.392 euro) în dauna statului.

În urma efectuării urmăririi penale, s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de abuz serviciu în legătură cu încheierea unui total de 207 contracte de vânzare-cumpărare, fiecare contract pentru câte unui imobil ce a făcut obiectul Legii nr. 112/1995.

Astfel, în perioada septembrie 1996 – ianuarie 2014, participarea inculpaţilor la încheierea contractelor presupus nelegale este următoarea, cu precizarea că, în unele situaţii, ar fi participat mai mulţi inculpaţi la încheierea presupus nelegală a aceluiaşi contract: Miuţ Nicuşor-Constantin (199 contracte), Ciuhandu Gheorghe-Coriolan (61 contracte), Cojocari Ioan (61 contracte), Robu Nicolae (2 contracte), Diaconu Dan-Aurel (1 contract), Stoia Traian-Constantin (1 contract), Staia Martin (2 contracte), Vîrlea Simona (1 contract) şi Iova Gabriela (1 contract).

În luna ianuarie 1996 a intrat în vigoare Legea 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist. Această lege le dădea drept foştilor proprietari şi moştenitorilor lor să îşi redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile. Totodată, legea a dat dreptul chiriaşilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriaşi care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile şi le ocupau la acea dată.

Cu toate acestea, inculpaţii ar fi încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu persoane care nu au avut calitatea de chiriaşi la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 şi care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile.

Funcţionarii din cadrul primăriei Timişoara ar fi vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză, la preturi modice stabilite în baza Legii 112/1995 şi HG 20/1996, deşi cunoşteau că respectivele dispoziţii nu mai erau aplicabile acelor persoane.

Cum s-a apărat Nicolae Robu

Prejudiciul total cauzat statului român ca urmare a încheierii nelegale a celor 207 contracte de vânzare-cumpărare ce fac obiectul acţiunii penale este de 42.756.719 lei (9.514.392 euro).

Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând în principal restituirea bunurilor imobile în natură şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, prin revenirea acestora în proprietatea statului şi prin anularea actelor juridice produs al infracţiunii.

În subsidiar, în măsura în care repararea prejudiciului în natură nu mai este posibilă, s-a solicitat repararea prejudiciului în cuantum de 42.756.719 (9.514.392 euro). În vederea recuperării prejudiciului, s-au instituit măsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor.

Nicolae Robu s-a apărat de mai multe ori, spunând că şi-a pus semnătura pe documente care privesc două ”magherniţe”, foste anexe, care au ajuns la oameni sărmani, dar şi că el este ”ultracinstit”