Ministrul Sănătății a anunțat vineri că Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, care are ca obiectiv prioritar îmbunătățirea stării de sănătate a românilor, a fost lansată în dezbatere publică, documentul fiind esențial în obținerea de fonduri UE, ceea ce constituie o premieră în sistemul sanitar
„Astăzi lansăm în dezbatere publică Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, un angajament pe care ni l-am luat prin Programul de guvernare, întărit prin Acordul cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, angajament pe care îl respectăm, care are ca termen de elaborare și prezentare publică data de 31 decembrie 2013. Strategia stabilește principalele direcții de politici publice în domeniu, pornind de la întrebarea esențială «cum vrem să arate sistemul sanitar din România în 2020»”, a declarat ministrul Sănătății.
Potrivit lui Eugen Nicolăescu, elaborarea Strategiei Naționale a pornit de la analiza datelor relevante cu privire la indicatorii demografici, indicatorii stării de sănătate a populației, a resurselor materiale, umane și financiare. De asemenea, analiza a luat în considerare informațiile transmise de către autoritățile locale, care sunt cel mai aproape de cetățeni și cunosc mai bine nevoile locale, precum și consultările cu reprezentanții și beneficiarii sistemului sanitar.
„Elaborarea acestei strategii este esențială în obținerea de fonduri structurale pentru sănătate, ceea ce constituie o premieră, având în vedere faptul că sănătatea nu a beneficiat în exercițiul financiar în curs de posibilitatea accesării de fonduri europene. Obiectivul principal al Strategiei este îmbunătățirea stării de sănătate a populației, iar aceasta trebuie să se reflecte în creșterea speranței de viață, prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor și, implicit, în creșterea calității vieții, a mai spus ministrul Nicolăescu.
Documentul prezentat urmăreșe trei arii strategice mari, respectiv: sănătatea publică – maniera în care se răspunde principalelor probleme de sănătate publică; serviciile de sănătate – modalitatea în care se asigură accesul la servicii și optimizarea ofertei de servicii pe niveluri de acordare a acestora; măsurile transversale – care presupun abordări intersectoriale, cu impact asupra sistemului sanitar, incluzând aici capacitatea instituțională la toate nivelurile și nevoile de investiții, cum ar fi cele în sistemele informaționale și în infrastructură.
În ce privește sănătatea publică, Strategia Națională pune prevenția ca prioritate care va sta la baza întregii abordări în domeniu.
„Prevenția se regăsește în toate componentele strategiei. O primă direcție principale în sănătatea publică vizează reducerea incidenței bolilor netransmisibilecare care constituie în prezent cauzele majore de morbiditate, dizabilitate și mortalitate, cum ar fi bolile cardiovasculare și cerebrovasculare, cancerele, bolile sistemului digestiv, aparatului respirator, diabetul. Acest obiectiv va fi atins prin măsuri precum: evaluarea riscurilor și supravegherea activă a populației prin servicii de prevenție primară; depistarea în faze incipiente de boală și intervenții de screening populațional organizat (prevenție secundară); extinderea și diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie și de specialitate; asigurarea accesului la proceduri de diagnostic și tratament în domeniul cardiologiei intervenționale, a chirurgiei cardiovasculare”, a mai spus Nicolăescu.
O altă direcție de acțiune face referire la reducerea mortalității și morbidității cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ și societate, iar pe termen lung fiind vizată diminuarea semnificativă a incidenței lor. În acest domeniu, Strategia are în vedere asigurarea performanței programului național de imunizare și recuperarea capacității naționale de producție a vaccinurilor, menținerea unor rate adecvate de depistare și de succes terapeutic pentru tuberculoză, tratarea ca priorități de sănătate publică a hepatitei B și C, prin acțiunea coordonată și unitară în acest domeniu, menținerea pentru România a profilului de țară cu incidență redusă a HIV prin măsuri comprehensive de prevenire și reducere a riscurilor, a mai spus ministrul Sănătății.
Alte domenii prioritare pe care Strategia le evidențiază la capitolul sănătate publică sunt îmbunătățirea stării de sănătate și nutriție a femeii și copilului, sănătatea mintală și bolile rare.
Componente ale obiectivelor strategice sunt regrupate în cinci planuri multianuale ale Ministerului Sănătății: Planul Național de prevenție; Planul Național de control al bolilor oncologice; Planul național de control al diabetului; Planul Național de control al bolilor cardiovasculare; Planul Național de boli rare.