Nițu: Nu sunt probleme în cazul interceptărilor, vă asigur că ele sunt folosite la nivel național

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat, joi, că actualul Cod de procedură penală nu împiedică interceptările și acestea sunt folosite la nivel național, precizând că în afara acestora sunt și multe alte necorelări, pe care magistrații le doresc clarificate cât mai urgent.

Tiberiu Nițu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, înaintea ședinței Plenului, că, în numele procurorilor, și-ar fi dorit ca în proiectul de ordonanță de urgență aprobat miercuri de Guvern, să fie cuprinse mai multe dispoziții.

„Cele două coduri sunt perfectibile. În ceea ce privește caracterul de urgență, admit că noi, procurorii, avem un temperament mai pragmatic și ne-am fi dorit ca de urgență să fie mai multe dispoziții cuprinse în proiectul de ordonanță de urgență ce a fost aprobat ieri (miercuri – n.r.)”, a adăugat Nițu.

VIDEO George Simion: „Propunem un GUVERN de uniune naţională cu premier AUR, domnul Petrişor Peiu”

19:17

ACTUALITATE CCR: Impozitarea PROGRESIVĂ a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare, este neconstituţională. Ce urmează

19:17

Procurorul general al României a mai spus că ceea ce a fost postat pe site-ul CSM ca fiind voința Plenului sunt dispoziții pe care magistrații le-am fi dorit cuprinse în Ordonanța de Urgență.

Tiberiu Nițu a susținut că actualul Cod de procedură penală nu împiedică interceptările, dar în afară de aceste interceptări, sunt și multe alte necorelări, pe care magistrații le doresc rezolvate urgent.

„În materia interceptărilor, din punctul nostru de vedere, în prezent nu sunt probleme de niciun fel, se pot rezolva. Că pot fi făcute clarificări, asta e altceva”, a completat procurorul șef al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Una dintre modificările la Codul de procedură penală aprobate miercuri de Executiv se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că „metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun și în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: „Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.

Referitor la acest articol din proiectul de act normativ, Nițu a spus că acesta „era în propuneri, dar pentru a face clarificări, nu pentru că ceea ce există acum nu poate fi pus în aplicare”.

„Între a fi inaplicabil și a fi neclar sau interpretabil este o mare diferență. Sistemul poate funcționa, actualele dispoziții, dacă sunt interpretate în sens constructiv, în sensul de a produce efecte juridice și de bună-credință, pot fi folosite”, a spus procurorul general al României.

Nițu a adăugat că dispozițiile pot fi clarificate, ceea ce nu înseamnă că în prezent nu pot fi folosite aceste instrumente, de către procurori.

„Le putem folosi și vă asigur că, cred, la nivel național sunt și folosite”, a conchis Tiberiu Nițu.

Ministerul Justiției a anunțat, miercuri, după ședința de Guvern, că cele șase acte normative aprobate de Executiv vor asigura resursele umane și legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistrați și grefieri, prin mărirea schemelor de personal.

Unul dintre actele normative aprobate de Executiv se referă proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii numărul 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative. O modificare adusă de acest proiect se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală.

Ministerul Justiției a precizat că în materie penală și procesual-penală, „modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertențe și clarificării unor proceduri și fac obiectul a două demersuri legislative separate”.

Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanța de urgență care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii – OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

Al doilea act normativ este un proiect de lege „conținând propuneri formulate de instituțiile anterior menționate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluții care să înlăture eventuale interpretări diferite” – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri – penal și de procedură penală – a stârnit reacții ale societății civile și ale mai multor instituții, inclusiv ale Președinției. Printre reglementările criticate în spațiul public se numără și cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înștiințate.

Modificările aprobate miercuri de Guvern au fost anticipate, în ultima zi din ianuarie, de premierul Victor Ponta, care le descria drept mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica și problema interceptărilor, el adăugând că este „o prostie” să spui că noul cod protejează infractorii.