Noi dezvăluiri în cazul „Academia Infractorilor”: cum era alintat liderul rețelei și ce însemna un „baston”

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a cerut prelungirea cu nouă zile a măsurii de arest preventiv în cazul a 12 membri ai rețelei „Academia Infractorilor Români”. Procurorul de caz a solicitat judecătorilor ca inculpații să rămână după gratii în perioada 12 -20 octombrie, timp în care vor fi administrate și ultimele probe necesare dovedirii acuzațiilor și va fi redactat rechizitoriul.

În referatul cu propunerea de prelungire a măsurii de arest preventiv în cazul celor 12 inculpați, anchetatorii DIICOT noteză că membrii grupării foloseau porecle și un limbaj codificat pentru a asigura confidențialitatea tuturor comunicațiilor. Astfel, într-un încris ridicat de DIICOT la percheziții erau notate poreclele pe scurt și sume de bani alocate persoanelor ce purtau poreclele respective.

„Pe de altă parte, acest înscris era urmat de unul în care erau notate sumele ce s-ar fi cuvenit fiecăruia dintre participanți, acronimele și prescurtările folosite conducând spre suspiciunea rezonabilă că inculpații sunt titularii sumelor respective. «Du 18 mi, Bot.10 ani, Mov 8mi, Anon 7,5, Lupt 9 mi, flori(n) 11 mi, Kl 13 mi, Ski 2 mi, Mad 15 mi»”, arată procurorii DIICOT, în documentul citat.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

„Pentru a asigura confidențialitatea tuturor comunicațiilor, membrii acesteia utilizau porecle anume în loc de numele real ori porecla cunoscută, femeile având nume de flori, (de exemplu «Garoafa», «Laleaua Neagră»), iar bărbații purtând una sau două porecle care să poată induce în eroare eventualii urmăritori (ex. Vasile Huțuleanu – zis Cap Alb, Cap bătrân, Moșneagul sau Maistrul, Adrian Botez Marin zis Țâță sau Frizerul, Savu Florin Mircea zis Ciccio sau Grasu) iar mijloacele folosite fiind denumite codat: «căruțe» = autoturisme, «sârme» = telefoane, «ceasuri» = busole, «baston» = 1 milion, 1 kg aur, 1 faptă, «bijuterii» = acarete, «baracă» = casă, etc”, se mai precizează în referatul procurorilor.

Conform documentului citat, liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Țâță”, era denumit „Tata” în scrisorile membrilor rețelei aflați după gratii în diverse țări din Europa.

„Pe de altă parte, conform Regulamentului rețelei, liderul Adrian Botez Marin, era denumit în scrisorile membrilor rețelei arestați în spațiul european TATA, în fapt porecla acestuia fără diacritice, acest lucru conducând evident la confuzie pentru anchetatori, întrucât o scrisoare care începe cu «dragă TATA» pare a fi adresată familiei reale și nu liderului grupării, cum în realitate se întâmpla”, mai arată anchetatorii DIICOT.

Procurorii notează în referat, că în perioada pentru care au cerut prelungirea, vor audia o parte din membrii rețelei care au solicitat în scris acest lucru, respectiv pe Adolf Gliga, Mircea Florin Savu, Gabriela Ilinca Chirilă, Ioana Andreea Niță și Alexandra Gheorghiu.

De asemenea, anchetatorii așteaptă răspunsurile la solicitările adresate autorităților străine pentru stabilirea provenienței ceasurilor de lux ridicate la perchezițiile domiciliare, de la inculpați și martori, „în vederea identificării celor ce reprezintă corpuri delicte pentru clarificarea utilității acestora în cauză, până în prezent primindu-se comunicări din care rezultă că unele dintre ceasurile ridicate provin din infracțiuni similare de jaf și furt la magazine de lux, altele decât cele vizate de prezentul dosar”.

Totodată, procurorii urmează să dispună și măsuri asigurătorii asupra autoturismelor și ambarcațiunii ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la inculpați, în funcție de rezultatele finale ale verificărilor, să primească răspunsul la cererea de comisie rogatorie formulată în 5 mai în Italia – în vederea stabilirii persoanelor care au participat la fapta comisă, în 1 decembrie 2013, în Milano la Orologeria PISA și să primească raportul de constatare tehnico-științific grafoscopică dispusă asupra unor înscrisuri relevante în cauză.

După îndeplinirea tuturor acestor acte procurorii DIICOT vor redacta rechizitoriul și vor sesiza judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București, se arată în documentul citat.

Anchetatorii precizează în referat că se impune menținerea în arest inculpaților, gruparea fiind una deosebit de compactă, aproape ermetizată, și că inclusiv după arestarea mai multor membri atât în țară, cât și străinătate aceasta și-a continuat activitatea infracțională datorită formei celulare de compunere a grupului.

„Din probatoriul administrat până în prezent rezultă că este îndeplinită și această condiție necesară detenției preventive a inculpaților, neexistând date care să modifice în favoarea inculpaților situația de fapt avută în vedere la luarea măsurii preventive, fiind necesară menținerea în vederea împiedicării recristalizării grupului criminal și reluarea activității infracționale”, notează procurorii DIICOT.

Conform unor surse judiciare, doi dintre membri grupării au recunoscut integral faptele de care au fost acuzați, au colaborat cu anchetatorii DIICOT și au solicitat încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției.

În 24 aprilie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a 14 membri ai grupării „Academia Infractorilor Români”. Alți trei membri ai grupării sunt cercetați sub control judiciar, în urma unei decizii luate atunci de procurorii DIICOT.

Anchetatorii au pus în mișcare acțiunea penală și față de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Țâță”, el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare, într-un dosar în care este acuzat că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Potrivit unor oficiali din Poliția Română, liderii grupării conduse de Adrian Botez își recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sărace. Aceștia erau antrenați să jefuiască un magazin în mai puțin de un minut, în condițiile în care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarmă, iar tâlharii trebuiau să poată să ia cât mai multe obiecte de valoare și să fugă înainte de intrevenția firmei de pază sau a poliției.

Înainte de a fi acceptați în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conținea obligații și sancțiuni, și să completeze un formular în care menționau date legate de familie și situația medicală. La acest dosar era atașată și o fotografie și fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificați după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, și cadrelor militare.

„Academia Infractorilor Români” care ar fi furat, în ultimii ani, bijuterii de 10 milioane de euro, s-a dovedit a fi mai profesionistă din punct de vedere infracțional decât gruparea sârbă „Pantera roz”, prin faptul că nu foloseau mijloace de comunicare. Anchetatorii nu au putut face interceptări pentru că executanții din grupare nu aveau voie să dețină, să folosească sau să discute la telefon și la alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Membrii grupării aveau de urmat reguli stricte, neavând voie să facă glume, iar cei racolați erau testați timp de 90 de zile. În anchetă, trebuiau să reziste fără a-și da numele adevărat, să fie atenți la capcane și probe false, să vorbească numai despre ei înșiși, calm și pe scurt, iar orice colaborare cu poliția le era interzisă. Totodată, li se arăta că „pușcăria nu omoară pe nimeni”, ci este tot un fel de Academie, doar că se pierd timp și bani.

Potrivit anchetatorilor, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcați cu haine scumpe, uneori chiar și în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicii magazinului, iar apoi intrau alți membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare, spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în magazin intrau alte persoane, care aveau ghiozdane poziționate în față, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Taberele grupării erau la periferiile orașelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcție diferită față de ceilalți hoți. Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” și astupa groapa, au mai arătat sursele judiciare.

Hoții au acționat, în ultimii doi ani, în țări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croația sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii și ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Ancheta DIICOT în dosarul hoților din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituției, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Liderul acestei rețele organizate, interlopul Adrian Marin Botez, a fost prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de șase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deși fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofițeri de la arestul Poliției Capitalei, deși primiseră o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.