Noi INFORMAȚII despre exploziile de la Nord Stream. Cine ar fi ”românul” din spatele sabotajului

Autorităţile germane investighează dacă un bărbat ucrainean, cu posibile legături cu armata, a fost implicat în sabotajul de anul trecut al gazoductului Nord Stream. Potrivit unei investigaţiilor, în spatele acestor atacuri s-ar afla mai mulţi cetăţeni ucraineni, dar şi cel puţin un serviciu secret.

Biroul Federal de Poliţie Criminală din Germania începe să ofere din ce în ce mai multe detalii despre iahtul Andromeda, de pe care se crede că ar fi pornit atacurile asupra conductelor Nord Stream.

De asemenea, pentru închirierea iahtului, ar fi fost folosite paşapoarte false bulgăreşti şi româneşti.

EXTERNE Donald Trump AMENINȚĂ că va recâştiga controlul asupra Canalului Panama: „Această escrocherie va înceta imediat”

10:05

METEO Orașul din România în care va ninge 6 zile la rând, începând de mâine, potrivit meteorologilor EASEWEATHER

10:00

Astfel, un român pe nume Ştefan Marcu era de fapt un ucrainean în vârstă de 26 de ani, militar, cu tatuaje vizibile.

Și se pare că nu este singurul. Süddeutsche Zeitung, împreună cu parteneri, a reușit să identifice un alt ucrainean, care probabil are ceva de-a face cu sabotajul.

Acest bărbat din apropierea Odesei este cunoscut în cercurile de investigație.

Se presupune că el nu a participat activ la atentate, ci mai degrabă a jucat un rol de sprijin, conchide publicația.

„Se ridică ceaţa din jurul Andromedei”, a titrat cotidianul Sueddeusche Zeitung.

Acesta este numele iahtului de pe care se crede că ar fi fost efectuate atacurile asupra gazoductelor Nord Stream.

Rămân totuşi multe mistere în legătură cu sabotajul, care pare a fi desprins dintr-un thriller cu agenţi secreţi.

Potrivit noilor dezvăluiri, urmele duc spre Ucraina.

Anchetatorii germani ar fi identificat un ucrainean în vârstă de 26 de ani, suspectat că a călătorit anul trecut în Germania pentru a efectua atacurile asupra gazoductelor submarine Nord Stream, care fac legătura între Rusia şi Europa.

El ar fi folosit un paşaport românesc fals pe numele de Ştefan Marcu, au declarat pentru presă surse din cadrul poliţiei germane, sub rezerva anonimatului.

Potrivit primelor cercetări, ucraineanul servise anterior într-o unitate de infanterie a armatei ucrainene şi locuia într-un oraş aflat la sud-est de Kiev.

Potrivit site-ului frontstory.pl, care a participat la investigaţia de presă, paşaportul românesc folosit era probabil un fals.

Există într-adevăr o persoană cu acest nume în România.

Conform constatărilor anchetatorilor germani, adresa şi data naşterii de pe documentul fals corespund datelor reale, dar se presupune că adevăratul Ştefan Marcu nu ar fi părăsit România în timpul operaţiunii din Marea Baltică.

Se crede că suspectul ucrainean care ar fi folosit acest paşaport românesc fals face parte dintr-un grup de şase persoane care au călătorit în septembrie 2022, prin intermediul unei firme de turism fantomă din Varşovia, Feeria Lwowa, în oraşul Rostock din nordul Germaniei.

Aici au închiriat iahtul pe care l-ar fi folosit apoi pentru a pune explozibili pe conducta Nord Stream care trece pe sub Marea Baltică.

Televiziunea publică germană spune că investigaţiile sunt încă în curs de desfăşurare, iar procurorii nu exclud nici ipoteza că sabotajul ar putea fi o operaţiune ”sub steag fals” pusă în scenă de Rusia, iar autorii să fi lăsat în urmă dovezi false pentru a da vina pe Ucraina.

Ucraina a negat în mod repetat orice implicare, iar guvernul german a avertizat anterior în privinţa „concluziilor pripite” cu privire la explozii.

Guvernul danez a susţinut luna trecută că patrulele de apărare au observat nave ruseşti cu câteva zile înainte de explozia conductei.

Rusia a solicitat o anchetă internaţională condusă de ONU cu privire la sabotaj, dar cererea nu a fost susţinută de Consiliul de Securitate.

Echipajul care a închiriat „Andromeda”

Echipajul care a închiriat „Andromeda” era format, cel mai probabil, din cinci bărbaţi şi o femeie.

Aceştia au închiriat iahtul cu vele de 15,5 metri lungime în septembrie 2022 din Rostock şi au pornit din portul Hohe Düne.

O săptămână costă între 3.200 şi 4.500 de euro, în funcţie de sezon, iar nava seamănă mai degrabă cu o caravană maritimă decât cu un iaht de curse.

O mulţime de spaţii de depozitare sunt sub punte, şase cabine, spaţiu pentru până la douăsprezece persoane, scrie Tages Anzeiger, publicaţia din Elveţia care a participat la investigaţie, potrivit News.ro.

Martorii oculari îşi amintesc că au văzut echipajul sosind într-o dubă albă cu numere de înmatriculare poloneze.

Se ştiu puţine lucruri despre traseul exact pe care Andromeda l-a urmat de la Rostock, cu excepţia unor escale la Wiek, pe insula Rügen, şi pe insula daneză Christiansø – nu departe de locul unde au explodat în cele din urmă conductele.

La bordul vasului Andromeda, pe o masă din cabină, anchetatorii au găsit ulterior urme ale unui explozibil despre care spun că ar fi ”de grad militar şi capabil de a fi folosit sub apă”.

În cercurile de securitate germane, se presupune că au fost implicaţi actori de stat, ceea ce ar însemna că un serviciu secret a fost probabil implicat – cel puţin unul.

Unii dintre membrii grupului ar fi prezentat paşapoarte false bulgăreşti şi româneşti proprietarului vasului Andromeda.

Potrivit investigaţiei, persoana care s-a identificat în faţa proprietarilor Andromeda ca fiind Ştefan Marcu ar putea fi un ucrainean în vârstă de 26 de ani, care avea tatuaje vizibile.

Tânărul este căutat de autorităţile de securitate germane, deşi identitatea sa nu a fost încă pe deplin clarificată.

Numele său este ştiut de echipa de reporteri care au realizat investigaţia de presă, dar din motive de securitate rămâne anonim.

El provine dintr-un oraş situat la sud-est de Kiev şi se pare că este membru al forţelor armate ucrainene.

Între timp, Süddeutsche Zeitung şi partenerii săi au reuşit să identifice şi un alt ucrainean care se pare că este implicat în atac. Acest bărbat este din apropiere de Odesa.

Cu toate acestea, el nu ar fi fost implicat activ în actul de sabotaj, ci mai degrabă într-un rol de sprijin.

Întrebări care așteaptă multe răspunsuri

Investigaţia de presă ridică mai multe întrebări: „Este posibil ca agenţiile de stat ucrainene să fi fost implicate în sabotaj?”

„Chiar dacă cetăţeni ucraineni au fost implicaţi în atac, aceştia nu trebuie neapărat să fi acţionat cu ştiinţa, cu aprobarea sau chiar în numele guvernului de la Kiev. Au avut ucrainenii ajutoare?”;

„I-a instruit cineva pe scafandrii de la bordul iahtului Andromeda să efectueze un astfel de sabotaj?”;

„Este posibil ca explozibilii să fi ajuns la bord abia în largul mării? Sau totul a fost doar o mare înşelătorie, eventual pusă la cale chiar de Rusia?”.

Potrivit cercetărilor, agenţia de turism din Polonia era o companie fictivă. Aceasta a fost înfiinţată în 2016 de doi ucraineni.

Astăzi, compania, care a rămas discretă până în 2020, este deţinută de o ucraineancă de 32 de ani.

Din septembrie 2021, un ucrainean în vârstă de 55 de ani este, de asemenea, director şi partener în cadrul companiei.

Potrivit cercetărilor, noul partener este, de asemenea, director al altor companii din Polonia şi Ucraina. În timpul pandemiei Covid, compania – cu sediu o cutie poştală – ar fi câştigat brusc 2,8 milioane de euro.

Între timp, Danemarca, Suedia şi BKA-ul german desfăşoară investigaţii şi au refuzat să comenteze prelevându-se de secretul anchetei. Vidul de informaţii oficiale a fost umplut de speculaţii care atribuie pe rând vina Statelor Unite, Rusiei, serviciilor secrete ucrainene şi unui om de afaceri anonim din Ucraina.

Toate cele trei state au negat responsabilitatea.

Jurnalistul american Seymour Hersh a susţinut că atacul a fost organizat de CIA, deşi între timp au apărut numeroase inexactităţi şi neconcordanţe în această teorie.

În ultimele luni, s-a acordat multă atenţie mişcărilor navelor marinei ruseşti în apropierea locurilor de explozie în lunile premergătoare sabotajului, ultima vizită având loc cu cinci zile înainte de explozii.

Criticii acestei teze susţin că regimul Putin nu avea prea mult interes să dezactiveze unul dintre principalele membre ale pârghiilor sale energetice asupra Europei.

Susţinătorii acestei terorii spun în schimb că Rusia ar fi dorit în primul rând să trimită un semnal de alarmă Occidentului cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii sale critice pe mare.

De asemenea, ei susţin că aruncarea în aer a propriilor conducte în apele internaţionale la est de insula daneză Bornholm ar fi permis Moscovei să se adăpostească în spatele unui paravan de negare plauzibilă.

Iar în aceste condiţii, Biroul Federal de Investigaţii Penale (BKA) al Germaniei, în linii mari echivalentul german al FBI-ului, ar explora noi piste în cadrul unei teorii care implică Ucraina.

Cu toate acestea, analiştii de securitate şi-au exprimat îndoiala că o operaţiune de o asemenea amploare ar fi putut fi executată cu succes de un grup atât de mic de persoane, de pe o navă atât de mică şi fără submarin.

Autor

Amyra Garey

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri ... vezi toate articolele