NOI PERCHEZIȚII în dosarul creditelor, pentru un prejudiciu de 22 de milioane de euro. 38 de învinuiți dădeau bani cu camătă, pe care îi recuperau din credite ilegale. UPDATE

UPDATE 17.30 Șase kilograme de aur, 27 de autoturisme de lux și 70.000 de euro au fost ridicați de polițiști, duminică, în urma perchezițiilor care au avut loc în localitatea Sintești din județul Ilfov, iar până în prezent cinci persoane au fost reținute în acest caz, susțin surse din cadrul anchetatorilor. Cele cinci persoane urmează să fie prezentate Tribunalului Călărași cu propunere de arestare preventivă.

Zeci de percheziții au loc, duminică dimineață, în București și în șase județe, printre care Ilfov, la persoane suspectate de fraude bancare, acțiunea fiind o continuare la dosarul Stan-Ruse, în care au fost făcute arestări în toamna lui 2012. Cele mai multe percheziții au loc în localitatea Sintești, județul Ilfov.

Practic, acțiunea vizează un grup de persoane din Sintești, care dădea bani cu camătă, precum și un alt grup – cel al persoanelor care se împrumutau. Acestea, pentru a înapoia banii cămătarilor, luau credite bancare cu acte false sau oferind garanții imobiliare false, prejudiciind astfel băncile. DIICOT estimează prejudiciul la 15 milioane de euro, în timp ce Poliția Română îl anunță la 22 de milioane de euro.

Un număr de 38 de persoane sunt cercetate în cazul perchezițiilor făcute duminică la Sintești-Ilfov, fiind suspectate că au dat bani cu camătă, care erau recuperați ulterior din credite bancare obținute cu acte falsificate, conform unui comunicat al DIICOT.

Membrii grupării au realizat o activitate infracțională conexă faptelor pentru care se efectuează cercetări în dosarul „Bancherilor”, instrumentat tot de DIICOT, privind comiterea unor fraude bancare de proporții, sub coordonarea liderilor Mihai Stan și Ruse Daniel.

O parte din membrii grupării acordau împrumuturi percepând dobânzi cuprinse între 7 și 40% pe lună, fără a declara organelor fiscale veniturile astfel realizate. Sumele de bani împrumutate și dobânzile pretinse erau recuperate ulterior prin contractarea de către debitori a unor împrumuturi bancare, creditele fiind obținute prin utilizarea unor documente falsificate.

Prejudiciul cauzat în acest caz este estimat la peste 15 milioane de euro, potrivit procurorilor DIICOT.

Cei 38 de învinuiți sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, evaziune fiscală și spălare de bani. Cei 38 urmează să fie duși la audieri.

Anterior publicării informațiilor de la DIICOT, Poliția Română a anunțat că perchezițiile domiciliare au fost în număr de 68 – 46 în localitatea Sintești, județul Ilfov, 2 în municipiul București, 8 în județul Constanța, 6 în județul Giurgiu, 4 în județul Ialomița, 1 în județul Călărași și 1 în municipiul Ploiești, județul Prahova.

Poliția a mai anunțat că au fost emise 86 de mandate de aducere, suspecții urmând a fi audiați la DIICOT Călărași.

La acțiune participă aproximativ 200 de polițiști, alături de procurorii DIICOT. Poliția folosește inclusiv un elicopter, la această acțiune.

Cum acționa grupul care lua camătă din Sintești

Conform Poliției, în perioada 2005 – 2012, grupul infracțional respectiv, format din peste 20 de persoane, acționa pe raza județelor Călărași, Ilfov, Giurgiu, cu conexiuni în municipiul București. Persoanele au deținut în nume propriu sau prin intermediari mai multe societăți comerciale, în numele cărora au obținut credite foarte mari.

„Pregătirea activității infracționale a început încă din anul 2004, când mai mulți membri ai grupării au achiziționat, prin credite bancare, imobile la prețuri mici pe care le-au folosit ulterior, după o supraevaluare și „cosmetizare”, la obținerea creditelor bancare frauduloase„, arată Poliția Română

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că activitatea grupului infracțional organizat a fost sprijinită și de un număr însemnat de cetățeni de pe raza localității Sintești, județul Ilfov.

Din investigații a rezultat faptul că, din anul 2005, membrii de bază ai grupului infracțional organizat au luat sume importante de bani cu dobândă, de la persoane ce domiciliază în satul Sintești, județul Ilfov.

Astfel, în perioada 2005-2010, au împrumutat sume de bani cu dobândă cuprinsă între 7 și 40% pe lună (aplicându-se și dobândă la dobândă pentru lunile în care se plătea dobânda datorată) de la numeroase persoane din satul Sintești, sumele de bani împrumutate și dobânzile aferente fiind achitate ulterior din banii obținuți din creditele bancare frauduloase.

Suma totală a transferurilor bancare provenite de la societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat se ridică la aproximativ 10.000.000 euro.

„În grupul infracțional organizat, cămătarii au găsit o sursă bogată de venituri ilicite, având interes în a-i împrumuta cu sume cât mai mari pentru a li se restitui ulterior valori însemnate. Prejudiciul total produs este de aproximativ 22 de milioane de euro„, arată polițiștii.

Dosarul „Bancherilor” – conexiuni în Ministerul Economiei

În toamna anului trecut, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) informa că învinuiții din dosarul fraudelor bancare ale grupării Stan-Ruse sunt acuzați că ar fi obținut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanțarea unor proiecte de achiziții utilaje, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de către liderii grupării.

Din cauza complexității dosarului, 38 de persoane sunt cercetate la București de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), pentru o înșelăciune de șapte milioane de euro, iar alte zece persoane sunt anchetate la Călărași pentru fraude de 15 milioane de euro.

În 2 noiembrie 2012, magistrații Tribunalului Călărași au emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele lui Adrian Ruse, Dorel Cristescu, George Radu, Florian Răsuceanu, Niculina Tănase, Victor Fotache, Adrian Botev, Ionel Matei, Florian Lazăr și Nicolae Moga, aceștia fiind acuzați că ar fi beneficiat de credite bancare cu acte false, ca persoane fizice sau juridice.

Decizia a fost contestată de cei zece la Curtea de Apel București, care, în 16 noiembrie, le-a respins definitiv recursurile, astfel că ei rămân în arest preventiv.

În același dosar, în 3 noiembrie, un complet de judecată de la Tribunalul București a decis arestarea preventivă a șase persoane dintre cele 24 reținute și pentru care procurorii au cerut emiterea unor mandate pentru 29 de zile.

Procurorii DIICOT ceruseră emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru unul dintre liderii grupării, Daniel Ruse, pentru vicepreședinte BRD Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Mihai Grigoriu, care fusese numit recent în funcția de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Andrei Mihai Atanasiu și Cătălin Ionuț Roșu, angajați și ei în Ministerul Economiei, Florian Dragoș Diaconescu, fost general DIE, precum și pentru Denisa Daniela Amuza, Tiberiu Hurdugaci, Florea Nae, Georgiana Piturca, Georgeta Popa, Marius Parici, Mihai Alexandru Nae, Toma Mihai, Ionuț Radu Petre, Gabriel Iordache, Sorina Costea, Marinela Moga, Fănel Gabriel Moga, Cătălin Ionuț Ghebăilă, Marius Alexandru Trandafir, Roxana Nicoleta Popescu, Cătălin Răsuceanu și Mihail Pavel.

Instanța a dispus doar arestarea preventivă a lui Daniel Ruse, Florian Dragoș Diaconescu, Mihai Grigoroiu, Florea Nae, Georgeta Popa și Gabriel Leonardo Iordache. În cazul celorlalți 18 inculpați, instanța a dispus cercetarea în libertate și măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Decizia Tribunalului București a fost contestată de cei șase arestați și de procurorii DIICOT în cazul celorlalți 18 pentru care instanța a dispus cercetarea în libertate.

Tot în 3 noiembrie, Tribunalul București a decis arestarea preventivă a lui Mihai Stan – un alt lider al grupării, acuzat de obținere sau tentativă de obținere ilicită de credite bancare. Acesta a contestat decizia la Curtea de Apel București, care, în 8 noiembrie, i-a respins definitiv recursul, astfel că el este cercetat în arest preventiv.

În acest dosar este cercetat și Aurel Șaramet, director al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, suspendat din funcție, în cazul lui procurorii dispunând cercetarea în libertate, dar cu interdicție de a părăsi Capitala.

Învinuiții din dosarul fraudelor bancare sunt acuzați că ar fi obținut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanțarea unor proiecte de achiziții utilaje, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Activitatea infracțională ar fi fost sprijinită, au arătat procurorii, de către învinuiții Aurel Șaramet, având calitatea de director al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreședinte BRD, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuț Roșu și Andrei Atanasiu, angajați în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, și Florian Dragoș Diaconescu.

Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcția de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Cătălin Ionuț Roșu era auditor, iar Andrei Atanasiu era expert în Ministerul Economiei. Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activității celor trei în funcțiile ocupate.

Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracțional organizat, sub coordonarea liderului Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substanțiale prin fraude bancare, respectiv obținerea sau încercarea de a obține un număr de 40 de credite de la 16 unități bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.

Un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, ar fi încercat să obțină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăți, Ancuta SRL, Alram Servinvest și Eurotrading SRL, în baza unor documente și declarații false, potrivit DIICOT.

Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanții celor trei societăți comerciale „să prezinte și să folosească documente și declarații false față de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene (pentru partea de finanțare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum și fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanțare de zece la sută.

Totodată, acesta ar fi folosit înscrisuri sub semnătură privată (situații financiare și bilanțuri contabile) și înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală și acte de identitate), „în scopul producerii de consecințe juridice cu ocazia negocierii, încheierii și executării unor contracte de creditare cu unități bancare din România”, a mai arătat DIICOT.

Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piturca, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci și Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.

Tot el se prezenta la bănci sub identități false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial București și Biroul Teritorial Călărași au făcut, în 1 noiembrie, 50 de percheziții la locuințele învinuiților și la sediile unor firme din București și județele Ilfov, Călărași și Giurgiu, membrii grupării fiind acuzați de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălarea banilor.

Prejudiciul produs de gruparea infracțională a fost estimat de procurori la 22 milioane euro.

Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par „un fenomen exterior sistemului bancar”, a susținut Asociația Română a Băncilor, punct de vedere exprimat anterior și de guvernatorul BNR.