Noile legi ale justiției: Președintele României, EXCLUS din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General. Reacția DURĂ a șefului statului

Publicat: 23 08. 2017, 16:31

Tudorel Toader, ministrul Justiției, a prezentat, miercuri, proiectul de modificare a Legilor justiției, vizate fiind actele normative 303,304 și 317 din 2014. Modificări esențiale au fost anunțate în cazul mandatelor de conducere din justiție, instanțe și parchete, unde mandatele vor fi majorate de la 3 la 4 ani, și în cazul numirilor în funcțiile de conducere. Judecătorii de la Înalta Curte vor fi numiți în continuare de Președintele României, la propunerea secției de judecători a CSM și nu a plenului Consiliului. În schimb, președintele este scos din procedura de numire a șefilor de Parchete, care vor fi numiți de secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului.

„Procedura de numire în funcțiile de conducere de la ICCJ, parțial se păstrează, parțial se modifică. Președinte ICCJ se numește de președinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secția de judecători. Procedura de numire la Ministerul Public – PG, DNA, DIICOT, să decidă secția de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiției. Ce apare modificat aici, faptul că decide secția pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce președintele ICCJ e numit de președintele Republicii și procurorii șefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituție, își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere”, a spus Tudorel Toader.

Modificarea vizează legea 303 privind statutul procurorilor și judecătorilor. În momentul de față, articolul 54 prevede că:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”

În cazul judecătorilor, articolul 53 din actuala lege prevede:

„Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la aceasta instanță cel puțin 2 ani”

Inspecția Judiciară trece la Ministerul Justiției

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat,miercuri, de asemenea, că una dintre propunerile din noul pachet de legi ale justiției vizează trecerea Inspecției Judiciare de la Consiliul Superior al Magistarturii la Ministerul Justiției.

„Inspecția Judiciară trece la Ministerul Justiției. În multe țări, Inspecția Judiciară este la Ministerul Justiției, repectând deplina independență, autonomie, pe care o are. Nu intră sub coordonarea, sub conducerea factorului politic. Există și o soluție mai radicală, de a autonomiza, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM să îi facă regulamentul de organizare, să-i stabilească și să aprobe rapoartele, ca după aia ei să se ducă la corpul de magistrați, procurori. Dacă avem în România 7.000 de magistrați, avem 70 de membri la Inspecția Judiciară. Faceți proporția. Ei au un rol foarte important”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader. În prezent, instituția Inspecției Judiciare se află în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.

Ca reacție, Inspecția Judiciară a transmis că apreciază intenția ministrului Justiției, Tudorel Toader, de consolidare a independenței IJ față de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Apreciem intenția ministrului Justiției de a consolida independența Inspecției Judiciare față de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu pozițiile pe care Inspecția le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecției Judiciare”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Alexandru, purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare.

O altă modificare importantă este cea referitoare la la posibilitatea infirmării de către procurorul ierarhic superior a soluțiilor procurorilor când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.

Judecătorii și procurorii pensionați nu mai pot fi reîncadrați

Ministrul Justiției propune, totodată, eliminarea posibilității de reîncadrare în funcție a procurorilor sau judecătorilor care s-au pensionat.

„Magistrații se pot pensiona la 25 de ani de activitate. Dacă își încep activiatea la 24 de ani, la 49 se pot pensiona. Propunem abrogarea acestei prevederi. De exemplu, un magistrat se poate pensiona la 49 de ani, apoi face cerere de reîncadrare. De principiu nu sunt de acord cu aceste reîncadrări”, a spus ministrul.

Consecința, susține ministrul Justiției, este posibilitatea de cumul pensie-salariu.

„Un pensionar care se reîncadrează, mie nu îmi creează convingerea că mai are proiecte pe termen lung. Avem atâția tineri juriști în țară dornici să se încadreze”, a mai spus Tudorel Toader.

Direcție care să investigheze magistrații, înființată în cadrul Ministerului Public

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a spus și că este necesară înființarea unei direcții specializate în cadrul Ministerului Public, pe lângă DNA și DIICOT, care să se ocupe de investigarea presupuselor fapte penale ale magistraților.

Propunerea face parte din proiectul de modificare a legilor justiției, prezentat, miercuri, de Tudorel Toader.

„Propunem înființarea unei direcții specializate în cadrul Ministerului Public, o a treia direcție pe lângă DNA și DIICOT, o direcție care să aibă compteneța exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistrați”, a spus Toader.

Ministrul Justiției a explicat faptul că prin această direcție se va proteja autonomia judecătorilor: „În felul acesta, avem în vedere implemnatrea unei protecții și autonomii, a unor garanții față de magistrații că ar fi comis infracțiuni. Ați văzut și am văzut faptul că uneori se reclamă în spațiul public de către judecători, ca urmare a unei soluții, sunt anchetați de către autorii rechizitoriilor ale căror soluții au fost infirmate. Personal, eu am această convingere pentru că nu avem soluții care să o confirme, dar ca o garanție pentru independența judecătorilor vom avea un corp specializat, format din 20 de procurori care să ancheteze reclamatele presupus a fi săvârșite de către magistrați”,a explicat Tudorel Toader.

Se modifică vârsta de admitere la INM

Potrivit modificărilor anunțate miercuri de ministrul Justiției, candidații la Institutul Național de Magistratură trebuie să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani. Până acum legea prevedea că absolvenții de Drept pot da concurs pentru intrarea la Institutul Național de Magistratură după terminarea facultății, adică la aproximativ 23 de ani.

„În multe țări, nu se încredințează puterea judecătorească unui tânăr de 23-24 de ani, cât are când termină la noi Institutul Național al Magistraturii. Prin urmare propunem ca la INM, candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani. Cu alte cuvinte, termină facultatea de Drept, face masterat sau nu, face doctorat sau nu, avem foarte multe profesii juridice. Țara nu are nevoie numai de procurori – avem 7.000 de procurori și judecători – ci de consilieri juridici, de mediatori, de notari, de avocați, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administrație. Juriști sunt în ministere, juriști sunt peste tot. (…) Ai 30 de ani în care dobândești, pe lângă experiența profesională, maturitatea, experiența de viață, după care statul să-ți pună în mână decizia care schimbă soarta unui om. Destinul unui om”, a declarat ministrul Justiției, în cadrul unei conferințe de presă.

Tudorel Toader a mai precizat că, potrivit modificării pachetului de legi ale justiției, candidații la Institutul Național al Magistraturii trebuie să fie apți din punct de vedere medical, psihologic, dar și să fi dobândit cel puțin cinci ani de activitate efectivă, desfășurată într-una dintre profesiile juridice reglementate de lege. De asemenea, dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de cinci ani în alte profesii juridice. Pe lângă aceste modificări, ministrul Justiției a mai spus că admiterea la INM va fi anunțată cu șase luni înainte de data stabilită, nu cu 60 de zile, cum se informează în prezent.

Reacția lui Iohannis: Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție

Președintele Klaus Iohannis a reacționat dur la propunerile prezentate de Tudorel Toader, arătând că acestea pun în pericol toate eforturile depuse până acum de țara noastră, riscând astfel să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției, lucru care ar duce la menținerea nelimitate a MCV.

„O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri„, l-a contrazis Iohannis pe Toader, care a invocat cerințele MCV ca argument pentru eliminarea președintelui din schema de numire a șefilor de parchete.

Modificările propuse de Tudorel Toader au, astfel, drept efect, slăbirea justiției și întărirea rolului ministrului de resort în ceea ce privește cariera magistraților, acesta fiind unul numit politic cu scopul de a pune în practică un program de guvernare, spre deosebire de președinte care exercită în stat o funcție de mediere.

„Preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor. La acestea se adaugă și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absența unor garanții legislative și instituționale cu privire la independența acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupției este evident.

Propunerile ministrului Justiției necesită respectarea exigențelor transparenței decizionale și supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară și cariera magistraților, punctul de vedere al magistraților este obligatoriu. Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului„, și-a încheiat Iohannis mesajul.

Gândul a transmis LIVE TEXT declarațiile ministrului:

– Vorbim în acest proiect de lege despre legile justiției, 303, 304, 317. Nu vorbim nici despre grațiere, nici despre amnistie, nici despre abuzul în serviciu.

– În mod evident, proiectul de lege va merge la Guvern, îmi exprim speranța că îl va aproba, imediat îl trimitem în Parlament. Nu e vorba de adoptare prin ordonanță de urgență.

– De ce legile justiției acum? Pentru că fac parte din programul de guvernare. Ele au fost adoptate în 2004, între timp România a devenit stat membru al UE, legislația națională a fost modificată și adaptată exigențelor europene.

– O paranteză. Directiva privind confiscarea extinsă are în vedere modificarea Codului Penal. Confiscarea extinsă este o instituție de drept penal, se aplică pentru fapte penale, și nu pentru orice comportament ilicit. Dacă ne opream la comportamente ilicite aproape ne întoceam la legea 18.

– O primă categorie de propuneri la majorarea vechimii necesare pentru promovare. la un moment dat se luau în considerare perioada când un judecător sau procuror fuseseră avocat. propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare, 7 ani de activitate efectivă ca judecător pentru a promova la tribunal. aceeași propunere și în privința procurorilor. 8 ani pentru a promova în funcția de procuror la DIICOT sau DNA. 10 ani vechime în funcția de judecător pentru a promova la Curtea de apel. 15 ani în vechime de procuror pentru a promova în fucția de procuror la PICCJ. 18 ani vechime pentru a promova judecător la ÎCCJ.

– Judecătorii, procurorii pot participa la concurs, dar dacă rămân la judecătorie, tribunal, vor fi plătiți pentru activitatea respectivă, și nu pentru gradul profesional. Știu că aceasă propunere va stârni controverse, dar nu e tocmai în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs la curtea de apel și să rămână la judecătorie.

– În prezent mandate sunt de 3 ani, în România regula e de 4. Propunem pe viitor ca funcțiile de conducere să fie de 4 ani. Mandatele în curs nu pot fi afectate. dacă legea se adoptă și intră în vigoare la 1 ianuarie 2018, mandatele nu sunt prelungite, pentru că e împotriva regulilor constituționale, deciziilor CCR pe care mai că pretind că le-aș cunoaște.

– O temă care va fi primită cu unele rezerve se referă la posibilitatea trecerii de la judecător la procuror și invers. propunerea noastră de a respecta decizia CCR, dar și specializarea pe care o magistrații de-a lungul carierei.

-Procedura de numire în funcțiile de conducere de la ICCJ, parțial se păstrează, parțial se modifică. Președinte ICCJ se numește de președinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secția de judecători. Procedura de numire la ministerul PUBLIC – PG, DNA, DIICOT, să decidă secția de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiției. Ce apare modificat aici, faptul că decide secția pentru procurori, faptul că propunrea vine de la ministrul Justiției. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce președintele ICCJ e numit de președintele Republicii și procurorii sefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu.

Articole recomandate