Norocul lui Sebastian Ghiță: Dosarul său vechi de 12 ani este judecat de un magistrat care l-a achitat în 2004

În decembrie 2001, deputatul PSD Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată de procurorul Titu Duță pentru două infracțiuni: una de complicitate la înșelăciune în formă continuată și o infracțiune de fals în acte. Dosarul său a împlinit 12 ani și cinci luni de când este pe rolul instanțelor din România.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată sub acuzația de înșelăciune și fals în declarații, alături de alte nouă persoane (Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Stefan, Stefan Stela, Nicorici Mircea Daniel, Ștefan Stela, Grigoriu Dan Constantin).

Anchetatorii au descris în dosar mecanismul folosit de Ghiță și cei nouă complici ca fiind unul de tip suveică. Prin intermediul mai multor companii, ar fi vândut produse petroliere către OMV, eludând taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumită și Taxa Băsescu, n.r.). Sebastian Ghiță a fost acuzat că a participat activ la acest mecanism de fraudare a taxelor.

În rechizitoriul dosarului, faptele lui Sebastian Ghiță sunt descrise astfel:

â–º„Sebastian Ghiță trimis în judecată pentru complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 215, al 1 ci C.p. Cu aplicarea art. 41, al. 2 C.p. Constând că în calitate de administrator al Asesoft Com SRL- Ploiești, în perioda aprilie-mai 2001 a indus și menținut în eroare Ministerul Transporturilor declarând cu ocazia achiziționării de carburanți auto fără cota M.T.R. că aceștia sunt folosiți în alte scopuri decât circulația pe drumuri publice, în realitate produsele fiind comercializate cu taxa inclusă în preț și distribuită prin stațiile ce deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice cauzându-se astfel Ministerului Transporturilor o pagubă în valoare totală de 1.671.912.143 lei (suma este in lei vechi, n.red ,valoarea aproximativă la cursul mediu de 23 000 lei/USD este de 73 000 dolari N.red.) reprezentând taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumită și Taxa Băsescu n.red)

â–ºfals în declarații prevazută de art 292 C.p, constând în aceea că în calitate de administrator al Asesoft Com SRL, în anul 2001, în scopul obținerii de carburanți auto scutiți de taxa FSDP a completat și semnat o declarație pe proprie răspundere pe care a prezentat-o la rafinărie, declarând că va folosi carburanții auto făra cota MTR în alte scopuri decât circulația pe drumurile publice (în agricultură, ocol silvic, etc…) iar în realitate combustibilii au fost comercializați prin stațiile de distributie care deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice. […]

â–ºOrganele specializate și abilitate Direcția Regionala Drumuri și Poduri din cadrul Administrației Naționale a Drumurilor prin structurile organizatorice, la sesizarea organelor de poliție în data de 20.01.2001 au efectuat un control la Asesoft Com SRL. Din actul constatator rezultă că deși reprezentantul societătii a depus la furnizorul de carburanti declarațiile prevăzute de actul normativ menționat, SC Asesoft Com SRL prin administratorul Sebastian Ghiță a procedat la vânzarea carburanților fără cota de drum, încălcând astfel prevederile referitoare la scopul achiziției.

â–ºSC Asesoft SRL reprezentată de Ghiță Sebastian în perioada aprilie-mai 2000 a achiziționat de la SNP sucursala Petrobrazi, în 17 rânduri cantitatea totală de 510 340 kg motorină pe care a vândut-o catre Master Mind SRL, administrată de Brendel Dan Florin făra a include taxa FSDP.”

(Sursa: Rechizitoriul dosarului Ghiță n.red.)

Procurorul care l-a anchetat pe Ghiță

Procurorul Titu Duță, cel care l-a anchetat pe Sebastian Ghiță în 2000-2001, a fost în perioada guvernului Ciorbea, în 1997, șeful Corpului de Control al Guvernului. În perioada 88-93 a fost procuror la biroului Anchete Speciale al Parchetului General. Apoi a fost procuror criminalist la Parchetul Tribunalului București din 1993 până în 1997, când a ajuns la Serviciul de Combatere a Corupției din Parchetul General.

Numele lui Titu Duță a apărut în presă în 2007 când a soluționat cu Neînceperea Urmăririi Penale pentru 600 de funcționari și parlamentari acuzați de încălcarea legii privind declarațiile de avere.

Traseul dosarului Ghiță

Pe 1 decembrie 2002 dosarul lui Ghiță este trimis în judecată și ajunge pe masa judecătoarei Liliana Strava care în martie 2004 dispune achitarea lui Sebastian Ghiță și a coinculpaților săi. Parchetul contestă decizia și în apel dosarul ajunge la un complet format din Antoaneta Nedelcu și Dumitrița Piciarcă. În decembrie 2004 cele două judecătoare pronunță sentința prin care resping apelul și astfel în achită pentru a doua oară pe Sebastian Ghiță.

Dosarul ajunge la Curtea Supremă, unde în noiembrie 2005 dispune rejudecarea dosarului la Tribunalul București. Adică practic se reia de la zero judecarea dosarului. În 2006 dosarul ajunge la Tribunalul București unde ajunge pe masa judecătorului Voica Valerica. Aici dosarul este tergiversat până în 2011 când Ghiță este achitat pentru a treia oară.

Deputatul PSD judecat a doua oară de judecătoarea care l-a achitat

După ce dosarul se plimbă de la Curtea de Apel la Curtea Supremă și retur dosarul ajunge pe masa completului format din judecătoarea Antoaneta Nedelcu și Mihai Oprescu. Antoaneta Nedelcu este una și aceeași judecătoare care în 2004, alături de Dumitrița Piciarcă, a dispus în apel achitarea pentru a doua oară a lui Sebastian Ghiță.

Potrivit Codului de procedură penală, judecătoarea Nedelcu ar fi trebuit să formuleze o cerere de abținere. Codul de Procedură penală prevede că „judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii”. Adică asta este situația de față.

În astfel de cazuri, practica judiciară spune că judecătorul aflat în această situație trebuie să formuleze o cerere de abținere. Asta înseamnă că el înștiințează conducerea instanței că nu poate judeca dosar pentru a mai emis o soluție. gândul a consultat dosarul de instanță, adică volumele unde sunt depuse toate achetele și a constat că nu există nici un document din care să rezulte că judecătoarea Nedelcu a depus o cerere de abținere. De altfel nici înregistrările electronice ale dosarului nu arată că judecătoarea ar fi vrut să nu judece dosarul.

Experții consultați de gândul spun că în aceste cazuri procurorul de ședință sau una din părțile din dosar puteau cere recuzarea judecătorului. Dacă nu au făcut asta potrivit noului cod penal, acest aspect poate fi invocat drept motiv pentru o contestație în anulare. În schimb nu există o sancțiune pentru judecătorul în cauză.

Judecătoarea Nedelcu nu a răspuns solicitărilor gândul de a-și prezenta punctul de vedere. Nici deputatul PSD, Sebastian Ghiță nu a dorit să-și prezinte punctul de vedere.

Judecătoarea Antoaneta Nedelcu are 23 de ani de experiență în magistratură. Din 1998 este judecător la Curtea de Apel București. Potrivit declarației de avere deține două apartamente, o mașină, credite de 95000 de euro la banci. A declarat că în calitate de judecător câștigă aproape 12.000 de lei lunar. Soțul judecătoarei este George Nedelcu, avocat în baroul București.

Numele judecătoare a fost menționat în presă în anii 2000 când a soluționat o cerere de arestare preventivă a omului de afaceri Ovidiu Tender. Acesta a fost apărat în calitate de avocat de actualul premier Victor Ponta și de Gheorghiță Mateuț. Antoaneta Nedelcu a dispus arestarea lui Tender, fiind în complet cu judecătorul Stan Mustață, cel care acum a fost arestat preventiv pentru corupție. Alături de același Stan Mustață, Nedelcu a dat statul în judecată pentru a solicita sporul de stres.

Faptele lui Ghiță s-ar fi prescris

Pe 11 februarie procurorul Parchetului Curții de Apel București, Florina Dinescu a anunțat instanța că în urma intrării în vigoare a Noului Cod Penal infracțiunile lui Sebastian Ghiță s-au prescris. Instanța a consemnat în minută această precizare a procurorilor. Întrebat dacă dorește ca judecarea dosarului să continue, Ghiță a răspuns afirmativ. În fapt, acum el nu mai poate fi condamnat. Nu este clar însă cum a determinat completul de judecată prescripția faptelor în dosarul lui Ghiță având în vedere că nu există o mențiune clară în acest sens în încheierile de ședință.

O nouă plângere penală. Cazul Negoiță

Numele deputatului Ghiță a reapărut săptămâna aceasta într-un context legat de fapte penale. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a depus, săptămâna aceasta, la Parchetul General o plângere penală împotriva deputatului PSD Sebastian Ghiță pe care îl acuza că l-a amenințat cu moartea.Vicepreședintele PSD și primar al Sectorului 3, Robert Negoiță s-a prezentat la Parchet în cursul zilei de marți pentru a depune personal plângerea. „Sebastian Ghiță m-a sunat în urmă cu o săptămână și m-a amenințat josnic și rușinos. M-a amenințat cu moartea”, a susținut primarul sectorului 3.

„Mi-a spus: ‘Te termin. Ai intrat pe mâna mea, o să te termin. Mori de mâna mea, nu o să te las’. Astea sunt cuvintele pe care mi le-a spus”, a relatat Negoiță.

Sebastian Ghiță a negat că l-ar fi amenințat pe Negoiță. „Nu am mai vorbit cu domnul Negoiță nici direct si nici la telefon de foarte multe zile. Nu am avut niciodata legaturi de nici un fel. Ori a visat urat ieri noapte, ori l-a pacalit cineva aseară la telefon”, a declarat Sebastian Ghiță citat de RTV.