Norvegia acuză Rusia pentru un atac cibernetic asupra Parlamentului! Reacția Moscovei
Norvegia acuză Rusia că s-ar afla în spatele unui atac cibernetic din luna august asupra sistemului de e-mail folosit de Parlamentul norvegian.
Ministrul de Externe Eriksen Soreide a condamnat incidentul, care a afectat „cea mai importantă instituție democratică a țării”, transmite bbc.com.
„Avem informații potrivit cărora Rusia s-a aflat în spatele activității”, a declarat Ine Eriksen Soreide, fără să furnizeze dovezi în susținerea afirmațiilor.
Moscova a respins dur acuzațiile norvegienilor, spunând că totul este „o provocare gravă și deliberată”.
Soreide a mai declarat că serviciile secrete norvegiene „cooperează pentru a gestiona această situație la nivel național”.
Reacția dură a Rusiei: „Inacceptabil!”
Ambasada Rusiei la Oslo a reacționat vehement și a numit anunțul „inacceptabil”, spunând că guvernul norvegian nu a prezentat nicio dovadă.
„Milioane de atacuri cibernetice sunt orchestrate din alte țări, având ca țintă Rusia… dar asta nu ne dă dreptul să dăm vina pe autoritățile statelor de origine ale acestor atacuri”, a comentat ambasada rusă.
În septembrie 2020, autoritățile norvegiene au anunțat că adresele de e-mail ale unor oficiali au fost compromise de un atac cibernetic și unele informații au fost descărcate. Dimensiunea completă a atacului de hacking nu a fost însă dezvăluită publicului larg.
Tensiuni între Kremlin și Oslo
Acuzațiile Norvegiei survin într-un moment tensionat cu Rusia. Ambele țări împart o graniță la Arctic și Norvegia este membră NATO.
În august, Norvegia a expulzat un diplomat rus, acuzat de spionaj. Câteva zile mai târziu, Rusia a expulzat un diplomat norvegian.
Norvegia a arestat un rus în 2018, suspectat că aduna informații despre rețeaua parlamentară a țării. Individul a fost eliberat, ulterior, din lipsa de probe.
„Operațiuni de manipulare”
Într-un raport preliminar de la începutul anului, serviciile norvegiene au avertizat că Rusia a încercat să genereze tensiuni în țară, prin „operațiuni de manipulare”, menite să diminueze încrederea norvegienilor în guvern, dar și în procesele electorale și presă.
Legislaturile naționale reprezintă o sursă-cheie de informații politice și devin des ținta hackerilor.
În ianuarie 2020, detaliile personale a sute de politicieni germani, inclusiv informații despre cancelarul Angela Merkel, au fost sustrase și făcute publice.
Anul trecut, agenția de cyber-intelligence din Australia a acuzat China că a încercat să fure informații din sistemul informațional al parlamentului australian. Oficialii chinezi au negat cu vehemență acuzațiile.