Norvegia ar putea opri alimentarea uriașului său fond al bunăstării, din cauza cotației mici a țițeiului. Câți bani a băgat statul norvegian în acest fond

Directorul general al fondului, Yngve Slyngstad, a avertizat în mai multe rânduri, în ultimul an, că fondul ar putea să nu mai reușească să atingă randamentul țintit, de 4%, într-o lume a dobânzilor scăzute sau chiar negative.

Impactul asupra economiei reale ar putea fi că guvernul va trebui să țină sub control cheltuielile bugetare.

Potrivit unei reguli a guvernului norvegian, utilizarea în buget a banilor din fondul suveran este limitată la randamentul estimat. Asta a însemnat creșterea cheltuielilor în fiecare an, calculate în coroane, odată cu creșterea fondului suveran. Actuala coaliție de guvernare a anunțat în octombrie anul trecut că în 2015 va folosi o sumă record de 164 de miliarde de coroane (21,8 miliarde de dolari), respectiv circa 3% din fond.

Slyngstad a dezvăluit săptămâna trecută că în primul trimestru fondul suveran a primit cel mai scăzut nivel de capital din ultimii 16 ani.

Astfel, Ministerul de Finanțe a transferat numai 5 miliarde de coroane (662,5 milioane dolari) în fondul suveran, cu mult sub suma de 128 de milioarde de coroane din al treilea trimestru din 2008, când prețurile petrolului au atins circa 147 de dolari pe baril. Banii sunt obținuți din taxele pe petrol și gaze, zăcămintele petroliere și dividendele aduse de participația majoritară deținută de stat la grupul Statoil, cel mai mare producător de țiței din Norvegia.

Cotația petrolului nu este departe de pragul de 60 de dolari pe baril la care guvernatorul băncii centrale, Oeystein Olsen, a avertizat în februarie că transferurile de bani în fondul suveran ar putea fi oprite.

Norvegia este al șaptelea mare exportator de petrol la nivel mondial, iar rezervele uriașe de petrol din Marea Nordului și până în regiunea Arctică au făcut ca fondul suveran al bunăstării să ajungă la un nivel record. Fondul are rolul să asigure menținerea bunăstării generațiilor viitoare, atunci când industria petrolului nu va mai fi principalul motor de dezvoltare a țării.

Fondul suveran al Norvegiei este administrat de o divizie a băncii centrale norvegiene și colectează taxele din afacerile cu petrol pentru a le investi mai ales pe burse. Valoarea de piață a fondului se situa la 7.000 miliarde de coroane (832,4 miliarde de euro) la finalul lunii martie, aproape de două ori mai mare decât Produsul Intern Brut al Norvegiei, care a fost de 458,2 miliarde de euro în 2014.

Până în prezent, industria petrolului și gazelor a asigurat aproape 25% din PIB-ul Norvegiei, contribuind la menținerea șomajului la un nivel scăzut și la evitarea contracției economice.

Guvernul de la Oslo se pregătește să prezinte o rectificare bugetară, în această lună, și este supus presiunilor de majorare a cheltuielilor, pe fondul creșterii ratei șomajului la 4,1% în februarie, cel mai ridicat nivel după 2006. În aceste condiții, există așteptări că bugetul va fi suplimentat.