Nouă din zece părinți și elevi doresc continuarea programului „Cornul și laptele”
Programul „Cornul și laptele” se bucură de o percepție majoritar pozitivă în rândul mamelor, copiilor și cadrelor didactice, nouă din zece dorind ca acesta să continue, rezultă dintr-un studiu comandat de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL).
Astfel, 91 la sută dintre cadrele didactice din învățământul preșcolar, primar și gimnazial au o părere bună și foarte bună despre program, considerând că acesta a fost foarte bine implementat (93 la sută) și că trebuie să continue (95 la sută), fiind dispuse să se implice activ în susținerea lui (92 la sută).
Principalele beneficii ale programului menționate cel mai des sunt legate de faptul că acesta asigură zilnic copiilor o masă gratuită și reprezintă un ajutor financiar pentru părinți. De asemenea, este apreciat faptul că, datorită programului, toți copiii se simt egali, deoarece primesc același pachet, prin care se asigură o gustare sănătoasă și consistentă, ușor de servit la clasă.
„96 la sută dintre copii consumă produsele lactate primite prin program, școala fiind principalul loc în care copiii le consumă. Copiii au declarat că le plac produsele primite prin program (81 la sută), apreciind în primul rând faptul că produsele primite sunt sațioase și le oferă o masă consistentă (51 la sută), dar și că sunt gustoase (38 la sută) și că se simt egali la clasă cu ceilalți colegi (37 la sută). 89 la sută dintre copii își doresc ca programul să continue”, rezultă din studiul transmis de APRIL.
În ceea ce privește mamele, 90 la sută dintre cele intervievate au o părere bună și foarte bună despre program, 93 la sută spun că doresc continuarea acestuia, iar peste 86 la sută dintre ele au afirmat că sunt dispuse să se implice activ pentru a-l susține.
Studiu a fost realizat la nivel național în perioada august – septembrie, pe un eșantion de aproximativ 1.250 de respondenți, dintre care 600 de mame, 400 de copii din învățământul gimnazial, primar și secundar, precum și 250 de profesori, învățători și educatori din școli și grădinițe de stat și private, acoperind toate regiunile țării, din mediul rural și urban, diversele segmente de vârstă ale respondenților (de la 24 la 55 de ani), și cele trei categorii de familii din punct de vedere al venitului realizat (familii cu venituri mici, medii și mari).
Inițiatorii studiului susțin că, pe lângă beneficiile nutriționale și educaționale, programul are beneficii importante economice și sociale, el reprezentând un canal de distribuție constant pentru fermierii și producătorii de lapte generând vânzări zilnice de peste 250 de tone de lapte.
„Asigură un flux constant de producție pentru cei aproximativ 5.000 de fermieri români care produc anual lapte în valoare de 70 de milioane de euro doar pentru acest program și care au creat până în prezent aproximativ 30.000 de locuri de muncă. Datorită amplorii sale, programul a atras în ultimii ani investiții în capacități de producție și procesare de 100 de milioane de euro, iar impactul asupra bugetului de stat este semnificativ prin intermediul taxelor și impozitelor redirecționate dintr-o cifră de afaceri anuală a industriei de aproximativ 880 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat transmis agenției MEDIAFAX.
APRIL aprecizează că o parte din fondurile de stat investite în acest program provin din finanțare europeană pentru „Laptele în școli”, absorbția fondurilor europene pe acest segment crescând de peste 10 ori în 2013 comparativ cu 2008.
„Considerăm că acest program trebuie rentabilizat, prin indexarea limitei valorice a pachetului care a rămas la nivelul din 2008, ceea ce diminuează interesul marilor companii din industria laptelui. Astfel, ar crește și standardele de calitate ale produselor lactate oferite copiilor. De asemenea, este nevoie să completăm legislația în domeniu și normele de aplicare, prin reglementarea unor prevederi legate de igienă, distribuție, controale suplimentare prin care să se asigure că produsele lactate sunt distribuite, transportate și păstrate în condiții corespunzătoare”, a declarat președintele APRIL, Dorin Cojocaru.