Master Planul General de Transport al României trimis spre aprobare Guvernului este documentul care stabilește modul în care va evolua infrastructura din România până în 2030, atât rutieră, cât și feroviară, navală, aeriană și multimodală, acesta fiind esențial pentru ca sectorul transporturilor să poată atrage pe viitor bani europeni. Documentul este unul foarte important pentru infrastructura din România, pentru că de aprobarea sa depinde atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea acestui scetor, însă decizia a fost amânată de mai multe ori.
În ceea ce privește infrastructura rutieră, cel mai rapid vor trebui să fie încheiate lucrările la două tronsoane din Autostrada Transilvania, adică la porțiunea Suplacu de Barcău – Borș (+Oradea), până în 2017, și la zona Nădășelu – Suplacu de Barcău, până în 2018. În total, acestea ar urma să aibă aproximativ 168 de kilometri și ar costa 1,306 miliarde de euro, iar pentru ultimul tronson se estimează că licitațiile pentru atribuirea construcției vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2016.
Alte trei autostrăzi care sunt menționate cu prioritate în Master Planul General de Transport sunt. Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Astfel, autostrada Sibiu – Pitești ar urma să fie gata în 2022, va avea o lungime de 116,60 km și va costa, în total, 1673,57 milioane de euro. Termenul avansat pentru finalizarea acestei șosele a fost, mai întâi, anul 2021, în luna aprilie directorul CNADNR afirmând că pentru secțiunile de capăt ale Autostrăzii Sibiu-Pitești se va începe cât mai curând posibil studiul geotehnic, fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, a confirmat, la final de mandat, că investigațiile geotehnice au început în luna mai și că numărul utilajelor care desfășoară forajele necesare au crescut în luna imediat următoare. În același timp au fost întocmite și graficele de execuție pentru realizarea studiului de fezabilitate, al cărui termen de finalizare este sfârșitul anului 2016.
După terminarea tuturor acestor formalități, autoritățile urmează să organizeze licitații pentru proiectarea autostrăzii pe toate sectoarele: „Este un exemplu clar de contract care odată anulat ar fi indus întârzieri cu noua licitație de până la 24 luni. CNADNR, prin monitorizarea strictă a acestui proiect inițial eșuat, a reușit salvarea sa, asumându-și eventuale întârzieri maxime de 2-3 luni. Termenele au fost devansate cu circa 20 de luni”, a arătat ministrul Transporturilor, Dan Costescu.
Tot în 2022, românii ar putea circula pe încă două șosele de mare viteză aflate printre prioritățile Master Planului, și anume Comarnic – Brașov și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Controversata autostradă Comarnic – Brașov ar urma să aibă o lungime totală de 58 de kilometri, și va costa, în total, 997,75 milioane de euro. La sfârșitul anului trecut, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, declara că lucrările la acest drum vor începe în octombrie 2016 și, la acea dată, valoarea estimată a contractului era, pentru Lotul 1 Comarnic – Predeal, de 166,86 milioane de lei, fără TVA, cu tot cu cele 7,77 milioane de lei, fără TVA, reprezentând cheltuieli diverse și neprevăzute în cuantum de 5%, iar pentru Lotul 2 Predeal – Cristian, suma estimată a fost de 149,84 milioane de lei fără TVA, cu tot cu suma de 7,004 milioane de lei, fără TVA, reprezentând cheltuieli diverse și neprevăzute. În total, autostrada Comarnic – Brașov este împărțită în 5 sectoare.
Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, a treia pe lista ministerului în Master Planul General de Transport, a fost inclusă în bugetul României la finele anului trecut, iar autoritățile estimau că lucrările vor începe cel târziu în 2016, arătând că, în aceeași perioadă se dorea proiectarea porțiunilor Târgu Neamț-Ditrău și Ditrău-Târgu Mureș tot ca autostrăzi. „Ne-am anagajat cu toții că rezolvăm și problemele de dezvoltare economică a unor regiuni care astăzi sunt în dificultate din cauză că nu există o infrastructură rutieră ca suport pentru dezvoltarea economică. Și atunci dăm drumul la autostrada Ungheni-Iași-Târgu Neamț și de la Târgu Neamț la Târgu Mureș variantă de autostradă fazată, că este foarte scumpă, dar zona aceasta ne permite, relieful – mai bine ne ducem autostradă direct și după aceea drum expres până la Târgu Mureș, astfel încât chiar de-adevăratelea în 2018 să ajungem în situația în care și regiunile istorice să fie legate între ele cu autostradă sau drum expres”, spunea în 2015 fostul ministrul al Transporturilor, Ioan Rus. Master Planul trimis spre aprobare Guvernului arată că, în prezent, se estimează faptul că această șosea de mare viteză va avea, în total, 135 de kilometri care trebuie terminați până în 2020 și va costa 1,129 miliarde de euro.
Alte proiecte de autostradă trecute în Master Planul General de Transport sunt cele pentru Autostrada Sibiu-Brașov, cu termen de finalizare în anul 2020 (120 de kilometri lungime, costuri de 816,44 milioane de euro), Autostrada Craiova-Pitești care trebuie să fie gata tot în 2020 (aproximativ 125 de kilometri și 900 de milioane de euro), Inelul București (A0), cu începerea lucrărilor în 2018 și terminarea lor în 2022 (102 kilometri lungime și 1,335 miliarde de euro costuri).
Pentru Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț lucrările ar trebui să înceapă în acest an, iar termenul-limită este 2026. Numărul total de kilometri ar fi de 183, iar cheltuielile ar urma să ajungă la aproape 3 miliarde de euro. Mai târziu, în 2012, ar trebui să fie demarate lucrările la drumurile rapide între Ploiești și Comarnic (51 de kilometri, 306 milioane de euro costuri), dar și între Brașov și Bacău, lung de 160 de kilometri, la un preț total care este estimat la 1,845 miliarde de euro.
În zona infrastructurii rutiere au fost incluse în Master Planul General de Transport și proiectele prioritare pentru drumurile expres, termenul de finalizare cel mai îndepărtat fiind 2036. Prioritățile listate în document se referă la modernizarea actualei centuri a Capitalei, de la autostrada spre Pitești până la cea spre Constanța,, iar alte șosele de acest fel care sunt prioritizate sunt Ploiești – Buzău, Bacău – Focșani, Buzău – Focșani, Constanța – Brăila.
Master Planul General de Transport al României este documentul care stabilește principalele directii de dezvoltare ale infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal. Pe lângă proiectele de construire și modernizare a infrastructurii, în Master Planul General de Transport sunt prevăzute și proiecte de îmbunătățire a serviciilor pentru toate modurile de transport, precum achiziționarea de material rulant nou pentru calea ferată, achiziționarea navelor de dragaj sau intervenție în sectorul naval sau a echipamentului de siguranță și securitate în domeniul aerian.