Noul Cod de Procedură Civilă pe înțelesul tuturor: mașinile supuse executării silite pot fi oprite în trafic, judecătorii anticipează finalul procesului, iar citația vine pe e-mail

Noul Cod de Procedură Civilă a intrat în vigoare vineri, 15 februarie, și a adus câteva schimbări majore în privința modului în care se desfășoară procesele civile. Nu toate prevederile din noul cod au intrat în vigoare, o parte dintre ele fiind amânate la propunerea Ministerului Justiției. Una din prevederile care se aplică este aceea că judecătorii vor stabili de la începutul procesului data la care vor pronunța o decizie.

O altă prevedere spune că autoturismele supuse executătii silit pot fi „reținute” în trafic, insă specialiștii consultați de gândul spune că acesta nu se va aplica prea rapid.

Majoritatea proceselor urmează să se deruleze în doar două faze – fond și apel, spre deosebire de până acum când procesele se judecau în trei faze, ultima fiind recursul.

Una din cele mai importante prevederi ale Codului de Procedură Civilă este estimarea duratei procesului. Mai precis judecătorul va trebui să estimeze o dată la care ar uma sa pronunțe o decizie. Astfel Art. 238 prevede următoarele: „(1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părților, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. (2) Pentru motive temeinice, ascultând părțile, judecătorul va putea reconsidera durata prevazută la alin. 1”

Judecătorul Liviu Zidaru de la Tribunalul București, care a făcut parte din comisia de elaborare a legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă, adică a legii 76/2012a explicat pentru gândul că estimarea dutarei proceselor va fi făcută de judecători pe baza propriei experiențe.

„Ca judecător cam știi cât durează un proces pe o anumită speță și în baza documentelor poți să faci o estimare care oricum poate fi ulterior rectificată. Aspectul pozitiv este că părțile sunt informate că procesul durează cam trei luni si că nu poate fi tergiversat, ei având poate impresia că durează mai mult”, a explicat Liviu Zidaru

Mai precis de vreme ce judecatorul estimeaza o anumita durata a procesului, relativ scurta, partile sunt atentionate ca nu este cazul sa abordeze o conduita dilatorie, de natura sa duca la tergiversarea procesului.

Pentru ce se poate depune plângere prentru tergiversarea procesului

O altă prevedere importantă din Noul Cod de Procedură Cvilă este și posibilitatea justițiabilului simplu de a depune o plângere în cazul în care crede că procesul său este tergiversat fără motiv. Această procedură este prevăzută la articolul 522 din noul cod.

„Art. 522. – (1) Oricare dintre părti, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca aceasta situație să fie înlăturată.”

Potrivit acestei prevederi, plângerea pentru tergiversare este judecată în primă fază de judecătorul care deliberează în dosarul civil. Dacă plângerea este respinsă, atunci cel care a depus plângerea poate face recurs, care va fi judecat de un alt complet.

„Plângerea de tergiversare se depune pentru motive concrete. Spre exemplu un expert nu a depus la dosar o expertiză în termenul prevăzut fără a avea vreo justificare/motiv întemeiat. Sau se poate depune plângere pentru tergiversare dacă judecătorul nu și-a motivat hotărârea în termen de 30 de zile„, a explicat judecătorul Liviu Zidaru

Mașinile ar putea fi „rechiziționate” în trafic

Noul Cod de Procedură Civilă mai prevede și că un autovehicul suspus sechestrării în urma unei proceduri de executare silită poate fi oprit în trafic de polițiștii de la Poliția Rutieră.

„Organul de poliție rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat și va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărții de identitate, punând în vedere conducatorului autovehiculului că bunul este sechestrat și să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc. Totodată va anunța, de îndată, executorul judecătoresc care a aplicat măsura prevăzuta la alin. „, se menționează în Noul Cod de Procedură Civilă.

Avocata Roxana Vlăsceanu a declarat pentru gândul că, în principiu, mașinile ar putea fi sechestrate chiar în trafic dar că în acest moment nu există o metodologie clară. „În principiu, autovehiculele ar putea fi sechestrate în trafic de polițisti, dar nu este clar până în acest moment cum se va întâmpla asta. Până în acest moment din ce știu nu există o metodologie clară care să prevadă cum se va proceda”, a declarat avocata Roxana Vlăsceanu

Pe de altă parte, judecătorul Liviu Zidaru susține că prevederea sus menționată nu este una care să stârnească panică ori îngrijorare și că Poliția Rutieră nu va „sta la pândă pentru a prinde mașinile supuse executării silite”. Judecătorul a explicat că că autovehiculele sunt printre putinele bunuri MOBILE ce sunt supuse unei evidențe fiscale, iar dintre bunurile MOBILE pot fi cel mai ușor executate silit.

În orice caz, acestă prevedere se va aplica numai la cererile de executare silită depuse după data de 15 februarie. Astfel că vom afla abia peste câteva luni dacă Poliția va rechiziționa mașinile supuse executării silite chiar în trafic.

„Probabil dacă în cadrul unui control de rutină agentul ar ști că bunul acela (mașina n.red) este urmărit nu văd motiv pentru care nu ar interveni. Probabil că legea asta a dorit să lămurească nu că o să facă Poliția Rutieră pânde pe mașinile oamenilor executați silit”, a explicat Liviu Zidaru

Pentru ca acestă prevedere să funcționeze presupune că Poliția Rutieră să aibă o bază de date cu mașinile sechestrate în urma unei proceduri de executare silită. Avocata Roxana Vlăsceanu susține că există și o problemă logistică. „Nu este clar ce se întâmplă dacă un polițist oprește două trei mașini supuse executării. Ce s-ar întâmpla cu ele? Rămân așa pe marginea drumului”, explică Vlăsceanu

Medierea – soluție pentru degrevarea instanțelor

Noul Cod prevede că judecătorul poate recomanda părților să soluționeze conflictul civil prin mediere. Mai exact, dacă avem un proces de partaj, soții pot împărți bunurile amiabil prin intermediul unui mediator. Potrivit legii, mediatorul consemnează înțelegerea care apoi este înscrisă în încheierea judecătorească.

Pot fi rezolvate prin mediere neînțelegerile dintre soți privitoare la continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exercițiul drepturilor părintești, stabilirea domiciliului copiilor, contribuția părților la întreținerea copiilor sau orice alte neînțelegeri care apar în raporturile dintre soți cu privire la drepturile de care ei pot dispune potrivit legii.

Odată cu noul Cod de procedură civilă intră în vigoare și prevederea legată de participarea la ședința de informare obligatorie cu privire la avantajele medierii în materie civilă. Prin dispozițiile Legii 115/2012 s-a instituit obligativitatea informării cu privire la mediere pentru fiecare persoană (fizică sau juridică) care își propune deschiderea unui proces judiciar în anumite domenii expres prevăzute de lege. Aceeași obligativitate este prevăzută și pentru părțile care se află deja cu o cauză pe rolul instanțelor de judecată.

„Eu mă tem ca prin acestă prevedere medierea să nu se transforme într-o formalitate, adică părțile se duc și iau un certificat că au fost la mediator și se întorc în inatanță astfel încât nu se produce un proces de mediere și tot intanța rămâne să rezolve problema”, spune judecătorul Zidaru

Se schimbă competența de la Judecătorii la Tribunale

Noul Cod de Procedură Civilă mai aduce o modificare substanțială: de acum tribunalele vor fi instanțele unde se vor judeca în prima instanță procesele. Dacă până acum mai toate procesele civile își începeau cursul la judecătorii, acum cele mai multe vor începe la tribunal.

În competența judecătoriilor va intra soluționarea cauzelor de valoare mica și/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvență în practică. Dacă până acum procesele care aveau o valoare estimată în bani de peste 500.000 lei se judecau direct la tribunal acum acest prag a fost coborât la 200.000 ei.

Verificarea prealabilă a procesului

O altă modificare adusă de noul cod este și faptul că, dacă până acum când era deschisă o acțiune civil,ă petentul era înștințat și când se va judeca primul termen. Acum însă, înainte ca să fie fixat primul termen, instanța va înștiința partea adversă, iar termenul va fi fixat numai după ce se depune întâmpinarea părții adverse.

Judecătorul Liviu Zidaru spune că această prevedere va aduce în prima fază și nemulțumiri din partea cetățenilor deoarece judecătorii nu vor putea face verificarea prealabilă chiar de la punerea în aplicare a noului cod.

Explicația acestui aspect este următoarea: „Programul informatic ECRIS ține cont de încărcatura de dosare deja alocată unei anumite instanțe, atunci când stabilește termenul de la care va începe verificarea dosarelor înregistrate pe Noul Cod de Procedură Civilă.

Ca urmare, aceasta verificare, ca si procedura prealabila scrisa, care consta in comunicarea cererii de chemare in judecata catre parat, a intampinarii depuse de parat catre reclamant si, daca este cazul, in depunerea unui raspuns la intampinare de catre reclamant, nu vor incepe imediat dupa 15.02.2013, ci treptat, pe masura ce instantele vor rezolva dosarele inregistrate potrivit legii vechi.

Aceasta solutie se impune pentru a nu dubla volumul de activitate al instantelor judecatoresti aglomerate, intrucat pe rolul acestor instante sunt deja repartizate dosare vechi, pe multe luni inainte.

Termenul de la care incepe verificarea dosarelor nou inregistrate difera in functie de instanta. In unele cazuri, el poate fi foarte scurt, in alte cazuri, poate fi mai lung (inclusiv de ordinul lunilor), daca la acele instante sunt deja repartizate dosare pe multe luni de acum incolo”, a explicat judecătorul Liviu Zidaru

Procesele judecate numai pe fond și apel

O altă modificare adusă de noul cod este și faptul că majoritatea proceselor civile se vor judeca în două faze – fond și apel. Astfel dacă un proces era judecat pe fond la judecătorie, el se va termina în apel la tribunal, în general fără posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Supremă.

„În principiu, procesele vor parcurge etapele judecății în prima instanță și în apel. Deseori, hotărârile pronunțate în apel vor fi definitive. Recursul rămâne o cale extraordinară de atac, deschisă pentru probleme de drept, respectiv pentru a se asigura corecta interpretare a legii de către instanțe, în principal în cazul litigiilor al caror obiect depașeste o anumita valoare – 1.000.000 lei, pentru cauzele începute până la data de 31.12.2015 inclusiv”, a explicats judecătorul Liviu Zidaru

Citarea părților prin e-mail

Codul de Procedură întroduce și posibilitatea citării părților prin e-mail. „Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poșta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmarii, instanța, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conține: denumirea instanței, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea și indicarea actelor comunicate”, prevede articoul 154 din noul cod

Camerele de consiliul amânate

Nu toate prevederile din Noul Cod de Procedură Civilă vor intra în vigoare astăzi.

MJ a promovat legea degrevării instanțelor care prevede că o parte din Noul Cod de Procedură Civilă să fie amânate. Una din cele mai importante prevederi care nu întră în vigoare este judecarea preliminară a proceselor în camere de consiliu. Acesta era o procedură preliminară în procesele civile, adică părțile depuneau acțiunea, întâmpinarea, iar în camera de consiliul judecătorul și avocații discutau excepții și se analiza dacă procesul poate ajunge la judecarea pe fond. Acestă măsură era menită să reducă numărul de procese civile care încarcă nejustificat rolul instanțelor.