Noul judecător al României la CEDO. Ce șanse au Motoc, Strețeanu și Panțâru să ocupe postul de la Strasbourg

Pe 1 octombrie România va afla numele judecătorului care va reprezenta țara la Curtea Europeană a Drepturilor Omului(CEDO). Astăzi candidații României – Iulia Motoc, Florin Strețeanu și Tudor Panțâru – sunt audiați astăzi într-o subcomisie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Inițial, Guvernul Ponta a trimis o listă cu trei nume: cel al judecătoarei CCR Iulia Antoanela Motoc, al profesorilor Florin Streațeanu și Bianca Guțan. Această listă a fost returnată după ce un grup de experți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei(APCE) au considerat candidatura Biancăi Guțan nepotrivită. Aceasta a fost înlocuită ulterior de Tudor Panțâru. Numele Iuliei Motoc a fost vehiculat pentru a ocupa postul de judecător la CEDO înainte ca guvernul să demareze procedura de selecție. Surse politice au arătat că PNL și PSD au convenit ca locul Iuliei Motoc la CCR să fie eliberat. Poziția este vizată de senatorul PSD Ioan Chelaru.

Oficiali ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au explicat pentru gândul că cei trei candidați propuși de guvernul Ponta vor fi intervievați de o subcomise astăzi la ora 16.00, care va înainta apoi APCE concluziile audierilor. Subcomisia poate propune respingerea listei sau aprobarea ei. Potrivit calendarului stabilit, APCE urmează să ia decizia finală pe 1 octombrie. La acestă dată, membrii Adunării vor decide care dintre cei trei candidați va ocupa postul de judecător CEDO al României pentru o perioadă de 3 ani. Înainte ca lista României să fie trimisă către subcomisia APCE, a fost studiată de un grup de specialiști din cadrul aceluiași for internațional care au formulat recomandări guvernului Ponta referitor la candidații propuși.

Acest grup de specialiști au transmis guvernului că trebuie să înlocuiască unul dintre numele de pe lista propusă inițial pe care figurau numele judecătoarei Iulia Motoc și profesorilor Florin Strețeanu și Bianca Guțan. În urma recomandărilor făcute de „panelul” de specialiști ai APCE, Bianca Guțan a fost înlocuită cu Tudor Panțâru care se afla pe lista suplimentară. Cele patru nume selectate de guvern pentru CEDO au fost alese dintr-un total de cinci juriști înscriși în cursă.

MAE: Nu putem exprima vreo preferință, toți candidații au îndeplinit condițiile

Gândul a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să precizeze dacă susține oficial și dacă a făcut lobby pe lângă APCE în favoarea unuia dintre cei trei candidați. MAE a transmis oficial că nu susține punctual pe vreunul dintre cei candidați. „Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministrul afacerilor externe și prin Agentul Guvernamental pentru CEDO, a făcut parte din Comisia națională de selecție a candidaturilor care, în urma unei analize colegiale, a înaintat propunerile sale Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe susține decizia Guvernului privind lista de candidaturi, dar nu poate exprima vreo preferință pentru una sau alta dintre acestea, toate cele trei candidaturi îndeplinind condițiile pentru exercitarea unui mandat de judecător al CEDO”, susține MAE într-un răspuns pentru gândul.

Până la finalul anului România trebuie să aibă un nou judecător la CEDO întrucât mandatul actualului judecător, Corneliu Bîrsan, va expira. În perioada 12-14 iunie, comisia guvernamentală condusă de ministrul Justiției i-a audiat pe cei șapte candidați înscriși la concursul de selecție pentru postul de judecător CEDO. Doi dintre ei s-au retras înainte de audieri. Astfel, Codrin Miron și Paul Vasilescu au decis să nu mai participe la interviu. Cei cinci candidați rămași în cursă au fost audiați de comisie în ședință secretă.

Din comisia guvernamentală au făcut parte: ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, ministrul de Externe, Titus Corlățean, Avocatul Poporului, Atanasie Crișu, agentul CEDO, Catrinel Brumaru, vicepreședintele CSM Adrian Bordea, judecătorul ICCJ Cristina Tarcea, prodecandul Facultății de Drept, Simina Tănăsescu, prorectorul Universității Babeș Bolyai, Radu Catană, și Mădălina Manolache din partea MJ.

În urma interviului, cel mai bine s-a clasat profesorul universitar Florin Strețeanu. Pe locul doi a fost Bianca Guțan, profesor universitar la Sibiu. Iulia Motoc, care era creditată cu cele mai mari șanse să ocupe locul de judecător CEDO, a primit șase din cele nouă voturi ale comisiei, au declarat surse guvernamentale pentru gândul. Pe lista de rezervă a fost selectat și Tudor Panțâru despre care unele surse din comisie spun că are cele mai bune referințe pentru postul de judecător CEDO, dar că la interviu nu a avut cea mai bună prestație.

Guvernul a adoptat pe 19 iunie lista cu cele trei nume. Această a fost transmisă Parlamentului, unde comisiile juridice și ale drepturilor omului din Senat și Camera Deputaților au emis un aviz negativ pentru Iulia Motoc, care a primit doar 12 dintre cele 30 de voturi ale parlamentarilor. Avizul dat de parlamentari a fost unul consultativ și a fost ignorat de guvern care a decis să transmită lista către Consiliul Europei.

Cine sunt cei trei candidați ai României pentru CEDO

Tudor Panțâru este judecător la Curtea Constituțională a Republicii Modova și judecător internațional, Curtea Constituțională din Bosnia-Herțegovina. Are la activ mai multe mandate de judecător internațional: 1992-1996: ambasador, reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU; 1996-2001: judecător internațional, CEDO Strasbourg; 2001-2002: expert juridic, consultant, Consiliul Europei; 2002-2008: judecător Internațional, președinte de tribunal, ONU.

În perioada 2008-2012 a deținut și un mandat de deputat pe diaspora din partea PSD. În perioada 1990-1994 a fost membru al Parlamentului Republicii Moldova.

Florin Strețeanu este profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj. Este doctor în drept penal și a studiat dreptul comparat la Strasbourg la Facultatea Internațională de Drept Comparat. Strețeanu a fost și profesor asociat la Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg în 2002. Potrivit CV-ului, este și formator în cadrul Institutului Național de Magistratură. A publicat patru cărți de specialitate și 31 de articole și studii. Este membru al Societății de Legislație Comparată (Paris).

Iulia Motoc este judecător la CCR desemnat din partea Senatului la propunerea UNPR. Motoc este profesor universitar la Universitatea București și a fost aleasă vicepreședinte al Comitetul Drepturilor Omului, Geneva pentru o perioadă de doi ani.

A fost membru al Subcomisiei pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului (2000- 2007) și președinte (2000-2001), raportor special ONU pentru Republica Democratică Congo (2001-2004), reprezentant al României în Comitetul Consultativ pentru Protecția Minorităților Naționale (1998-2004, 2008-2012) și la Agenția Pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2010-2012).

Iulia Motoc a fost profesor invitat la Universitățile din Miami (2001-2003), NYU University ( 2003-2004), Academia pentru Drepturile Omului, Institutul European, Florenta( 2007), Masterul European pentru Drepturilor Omului, Veneția (2008), Universitatea din Gent (2009).

Judecătoarea și-a început cariera ca procuror stagiar la Giurgiu în 1989, iar după numai un an a promovat de la Giurgiu la București unde a devenit judecător la Judecătoria Sector 1.

Dacă Iulia Motoc va fi numită judecător CEDO din partea României, atunci la CCR se eliberează un loc. Unul din numele vehiculate pentru a-i ocupa locul este cel al senatorului PSD Ioan Chelaru. Deși potrivit cutumei acest loc ar urma să revină PNL, numele lui Chelaru este intens vehiculat ca pretendent la postul de judecător CCR. Chelaru este senator PSD de Neamț și recent a fost ales președinte al Uniunii Juriștilor din România.

Ioan Chelaru a fost avocatul lui Sorin Ovidiu Vîntu într-un proces de divorț. În 2001, SOV i-a vândut lui Ioan Chelaru pachetul majoritar de acțiuni al companiei Gelsor. După un an Chelaru a revândut acțiunile care au ajuns din nou la SOV.

Contactat de gândul, în iunie, senatorul Ioan Chelaru a precizat că nu are o opțiune fermă pentru funcția de judecător la CCR, însă nu a exclus în totalitate posibilitatea de a ajunge judecător constituțional. „E o temă de gândire și pentru mine. În acest moment însă sincer să fiu nu știu. Eu mai am încă trei ani de mandat ca senator. Oricum e o chestiune la care trebuie să reflectez”, a declarat Ioan Chelaru.