Corina Șuteu anunțase că se va întâlni joi cu jurnaliștii în cadrul unei conferințe de presă formale. Însă noul Ministru al Culturii i-a invitat pe ziariști, după conferința de joi, de la Minister, și la o discuție informală.
Corina Șuteu a insistat, în cadrul conferinței de presă, asupra ideii că va continua „reformele demarate de Vlad Alexandrescu în concordanță cu resursele disponibile”, și că va încuraja un dialog transparent cu societatea civilă în privința creării „unei atitudini participative între administrația culturală și zonele culturale emergente”.
De asemenea, Corina Șuteu a vorbit despre inerția în managementul instituțiilor culturale din România, punctând că „sistemul administrației este în continuare piramidal, așa încât, nu putem vorbi despre un singur om cu viziune care să poată reforma o instituție, deoarece nu pot exista oameni providențiali fără instrumente fluide de care să se folosească pentru a răzbi și reforma. Așadar, voi ține cont de întregul angrenaj în vederea scoaterii instituțiilor din letargie și vreau angajarea participativă a societății civile.”
„În acest mandat va exista, pe de o parte, continuitate și, pe de altă parte, o corelare mai strânsă între obiectivele reformatoare și resursele aflate la dispoziție. Va continua dialogul cu sectorul independent și cu societatea civilă, în spiritul transparenței și a întreținerii unei atitudini participative între administrația culturală și zonele culturale emergente. Totodată, va continua atenția acordată instituțiilor publice de cultură și ameliorării legislației și administrației culturale. O transformare nu se întâmplă pur și simplu pentru că energia și viziunea unui om va conduce la o cale”, a declarat Ministrul Culturii, Corina Șuteu.
Pe de altă parte, Corina Șuteu a afirmat că are în vedere rezolvarea de urgență a situației de la Opera Națională București și configurarea unor măsuri legislative în privința instituțiilor de spectacol din țară.
„Este urgentă rezolvarea situației de la Opera Națională din București și, într-un context mai larg, asumarea unor măsuri legislative legate de instituțiile de spectacol din România și de statutul creatorului. ONB va avea în curând un manager interimar, voi prelua acest dosar. Situația de la ONB este, în acest moment, într-o stare de echilibru. Vicepremierul Dîncu a mediat situația de criză, astfel că voi ține cont de propunerile vicepremierului. Voi folosi acest context de la ONB pentru a provoca, printr-un nou management, instrumente mai bune în administrația culturală. Eu văd criza de Opera că pe o oportunitate pentru a avansa. Cât privește numele lui Beatrice Rancea, vehiculat în presă, vă sunt recunoscătoare, pentru că într-adevăr este o propunere de care țin cont. Trebuie să vină cineva potrivit la vârful Operei pentru ca instituția să aibă o funcționare firească și să intre într-o administrație instituțională. Am poate gânduri despre alte nume, în afară celui al lui Beatrice Rancea, însă nu există propriu-zis alte propuneri de nume.”, a spus Corina Șuteu.
Corina Șuteu a vorbit, în continuare despre aspectele felurite pe care le are scandalul de la Operă ” E vorba de istoricul Operei, de gestionarea acestei crize, de fuziunea dintre Opera și Operetă. Dar în primul rând e vorba de legislația în vigoare, care nu permite un anumit tip de contractualizare și de recunoaștere a muncii unui artist.”, a adăugat Corina Șuteu.
Una dintre prioritățile absolute ale Ministerului Culturii va fi, în viziunea Corinei Șuteu, cinematografia. „Vor fi prezentate inițiativele dezvoltate în ultimele luni, proiectele care sunt în stadiul de „șantier” pe care l-am conceput pentru, de pildă, salvarea sălilor de cinema din țară. Vreau ca în fiecare oraș din România să existe un cinematograf de artă restaurat. Pe de altă parte, luna mai este foarte importantă pentru cinematografie, pentru că avea o participare splendidă la Cannes. Astfel, a fost realizat un buget pentru standul românesc de la Cannes, din fonduri strânse de Ministerul Culturii, în parteneriat cu CNC, MAE și parteneri privați, pentru a prezenta un stand românesc veritabil și propice la Cannes.”
De asemenea, pe timpul mandatului Corina Șuteu va prezenta stadiul Strategiei Sectoriale în domeniul Culturii, de a cărei adoptare depinde realizarea unor politici publice în Cultură pe termen mediu și lung. „Ameliorarea legislației privind protecția patrimoniului național în vederea salvării, prezervării și valorificării lui, rămâne de asemenea, o direcție prioritară a Ministerului Culturii.”, a mai spus Corina Șuteu.
La discuția informală cu jurnaliștii Corina Șuteu a destăinuit că una dintre prioritățile sale în cadrul mandatului va fi legată de salarizarea din spectrul Culturii în România.”Salariile de la Ministerul Culturii trebuie să crească, sumele alocate sunt infime față de cele acordate salariaților din alte Ministere. Dacă vor crește salariile la Minister, adică Administrația Centrală a Instituțiilor Culturale, atunci vom putea reface sistemul de salarizare și pentru toate instituțiile aferente, subordonate.”
Totodată, Corina Șuteu a spus că „Momentul plecării lui Vlad Alexandrescu este complicat, îi voi păstra echipa originală pe care a strâns-o în jurul lui, dar trebuie să revedem dosarele de proiecte ale Ministerului și liniile direcționale. Trebuie să avem un firesc timp de după, să-i zic cădere, de după toate tensiunea, aceeași echipă închegată de Alexandrescu își va regândi, împreună cu mine, dinamica și ne vom recalibra obiectivele.”
Premierul Dacian Cioloș a trimis marți președintelui Klaus Iohannis revocarea din funcție a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, și nominalizarea Corinei Șuteu pentru acest portofoliu, în urma scandalului de la Opera Națională.
Corin Șuteu a depus, miercuri, jurământul de învestire în funcția de ministru al Culturii, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Dacian Cioloș.
Corina Șuteu a ocupat până acum funcția de secretar de stat în Ministerul Cutlurii. Ea a fost director al Institutului Cultural Român din New York în perioada 2006 – 2012, în perioada în care la conducerea Institutului Cultural Român era Horia Roman Patapievici.