Prima pagină » Știri » Noul ministru al Justiției vrea să închidă „Editura Jilava”: „Este un pic greu de explicat cum poți să scrii trei, patru, cinci cărți într-un an”

Noul ministru al Justiției vrea să închidă „Editura Jilava”: „Este un pic greu de explicat cum poți să scrii trei, patru, cinci cărți într-un an”

Noul ministru al Justiției vrea să închidă
Noul ministru al Justiției vrea să închidă "Editura Jilava": "Este un pic greu de explicat cum poți să scrii trei, patru, cinci cărți într-un an"

„Predecesorul meu a promis acest lucru și există un proiect care se află în faza de avizare. Sigur, ca principiu, cred că trebuie făcut ceva în această materie astfel încât să ajungem la o situație normală. Dacă, să spunem, cuiva din mediul academic îi trebuie mult mai mult de un an ca să scrie o carte, oricât timp liber ai avea, cred că este un pic greu de explicat cum poți să scrii trei, patru, cinci cărți într-un an. Deci, înțeleg să preiau inițiativa de la predecesorul meu și să o susțin”, a declarat ministrul Justiției, Raluca Prună, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ministrul Justiției a menționat că nu poate preciza când vor apărea modificările legislative și sub ce formă.

„Nu mă pot pronunța nici cu privire la forma pe care o va îmbrăca această modificare. Pot să vă confirm că ea există și că este într- o fază avansată”, a adăugat Raluca Prună.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), întrunit în 16 septembrie, a hotărât sesizarea Ministerul Justiției cu propunerea de a include în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate aspectele reținute de Direcția legislație, documentare și contencios și observațiile formulate de Comisia nr. 1 din CSM.

Modificările vizează publicarea de lucrări științifice de persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate în vederea reducerii acesteia.

Astfel, CSM propune verificarea cunoștințelor de tehnoredactare ale persoanei private de libertate, pentru situația în care aceasta urmează să-și tehnoredacteze personal lucrarea, redactarea unei declarații a persoanei private de libertate în sensul că este autorul lucrării cu caracter științific și a unei declarații referitoare la faptul că editorul este persoană juridică română sau străină, dar cu practică în publicarea de lucrări științifice, legal constituită, având prevăzut în obiectul de activitate editarea de lucrări științifice.

De asemenea, plenul CSM a hotărât sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea unui control tematic cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 de către judecătorii de supraveghere a privării de libertate și instanțele de judecată, eventualele probleme întâmpinate, precum și pentru identificarea măsurilor care se impun a fi adoptate.

Dispozițiile citate se referă la faptul că, în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare, invenție sau inovație.

În plus, CSM a decis efectuarea unui studiu de drept comparat de către Direcția afaceri europene, relații internaționale și programe în ceea ce privește existența în legislațiile altor state a posibilității de liberare condiționată în cazul elaborării de lucrări științifice publicate.

Președintele CSM, Marius Tudose, declara, pe 1 iulie, că ar trebui modificată legea în ceea ce privește reducerea pedepselor prin scrierea de cărți în penitenciar și făcute verificări privind autenticitatea și caracterul științific ale acelor opere.

La rândul său, fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc a spus că munca în penitenciar este evaluată în momentul de față pe baza unor norme aflate în vigoare încă din 2006.

Întrebat dacă ministerul ia poziție și inițiază un proiect în acest sens, Cazanciuc a declarat există „în momentul de față la minister o intervenție normativă pentru a face lucrurile mai clare în materie științifică, în materie de lucrări cu caracter științific, redactate, elaborate în penitenciare”.

„Acum suntem pe cale de a identifica cea mai bună formulă, dacă este nevoie de o formulă la nivel legislativ, de lege, dacă se impune o modificare a legii executării pedepselor sau dacă se poate face prin alte norme subsecvente”, a mai spus Cazanciuc.

Citește și