Kalle Palling, membru al Parlamentului Estoniei, a remarcat că Bucureștiul este unul dintre cele mai aglomerate orașe din lume, iar o soluție pentru descongestionarea traficului este ridesharingul, iar pe viitor car pooling.
„Dacă ne uităm la blocaje, acestea au loc înaintea programului de lucru și după încheierea acestuia. Sunt multe soluții pentru a descongestiona traficul, iar una dintre ele o reprezintă ride-sharing-ul pentru a folosi mai eficient mașina. Spre exemplu, bucureștenii pot utiliza transportul în comun pentru a ajunge la locul de muncă, iar pentru deplasările în oraș să folosească aplicații precum Uber. De asemenea, o soluție de viitor este car pooling. Mulți vin la locul de muncă singuri în mașină. Cu pooling vor putea merge mai mulți într-o singură mașină”, a sugerat Kalle Palling.
„În Estonia, Uber a fost reglementat pe 1 noiembrie 2017, dar înainte erau într-o zonă gri. Calitatea serviciilor a crescut în Talinn odată cu apariția lor. Acum, tot mai mulți tineri renunță să mai dea examen pentru carnet pentru că există atât de multe alternative de transport. La ei, deja observăm schimbarea. Și tot mai multe familii renunță la a doua mașină din același motiv”, explică Palling.
Deși mulți estonieni se mută din zonele rurale în cele urbane, creșterea numărului de mașini nu a mai fost atât de accelerată. Din ce în ce mai mulți oamenii au încredere să meargă cu un străin în mașină, iar unii deja își trimit copiii la școală cu Uber, pentru că pot monitoriza îndeaproape întreg traseul.
„Am implementat un sistem prin care orice șofer de Uber sau Taxify poate selecta o casetă și plata taxelor se face automat. Toate platformele sunt digitale la noi. Dacă faci sistemul de plată al taxelor să funcționeze ușor, atunci oamenii vor plăti taxe din propria inițiativă. Noi colectăm mai multe venituri din TVA decât celelalte două țări baltice și suntem de două ori mai eficienți în a încasa”, conchide Palling.
Lucian Bode, președintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților, e convins că românii s-au săturat să-și piardă sute de ore din viață în trafic.
„Trebuie să recunoaștem că România înregistrează în momentul de față un decalaj în ceea ce privește implementarea tehnologiilor inteligente, în domeniul transportului urban, în comparație cu alte state europene, iar pașii care se fac în această direcție sunt încă timizi. Este momentul, așadar, să trecem la faza de analiză, constatare, implementare și acțiune„, a precizat Bode în cadrul Conferinței „Transportul Urban în Era Digitală”, organizată de Mediafax și Coaliția pentru Economia Digitală, la Palatul Parlamentului.
„Cred că transportul urban al viitorului poate fi construit doar cu un parteneriat corect între mediul instituțional și cel privat, pentru dezvoltarea de noi servicii de transport public inovative. Orașele în care trăim au un rtim de viață trepidant, timpul a devenit o resursă prețioasă, iar autoritățile locale resimt presiunea pusă de cetățeni, care nu mai vor să-și piardă zeci sau sute de ore din viață în blocaje, în trafic, dar mai ales vor soluții inteligente la problemele cu care se confruntă în zbuciumul cotidian”, a mai precizat Bode.
Ideea de ride-sharing, împărtășită de parlamentarul estonian, nu este total necunoscută parlamentarilor români.
„Proiectul de ride-sharing are nevoie de o reglementare. Ne-am trezit că oamenii îl folosesc, pentru că acesta este viitorul, evident, însă trebuie să vedem cum îi facem un cadru legal. Cele două proiecte, de ride-sharing și cel de taximetrie, trebuie aduse împreună. Aceste două modalități de transport sunt și vor fi complementare„, consideră Ionuț Moșteanu, membru al Comisiei pentru transporturi și infrastructură a Camerei Deputaților.
Torsten Herbst, membru în Bundestag, a explicat că în Germania, operatorul feroviar investește în servicii de car-sharing, pentru că astfel aduce mai mulți oameni la gară.
„Avem aplicații de ride-sharing în cinci-șase orașe din Germania în acest moment. Nu avem în mai multe pentru că legislația noastră nu avantajează aplicații precum Uber. Părți din legislația de transport datează din anii ’60, sau chiar anii ’30. La acea vreme, nimeni nu folosea așa ceva și totul trebuie actualizat. România are aici un avantaj pentru că nu are „moștenirea” noastră. Este mai ușor aici de implementat astfel de inovații”, a declarat Torsten Herbst.
În Germania, care este motorul industriei auto la nivel mondial, trendul sunt noile sisteme de mobilitate.
„Companiile de taxi nu apreciază competiția din partea Uber, dar crește competitivitatea. Compania feroviară, sper exemplu, a investit într-un Clever Shuttle Service, similar Uber și cu cât există mai mulți jucători, cu atât există o presiune mai mare pentru a moderniza sistemul. Există loc și pentru taxiuri și pentru noi sisteme de mobilitate. Totul ține de îmbunătățirea serviciilor,” explică Torsten Herbst.
„Pentru statul german, principalul avantaj va fi acela de a conecta actuala rețea de transport public de trenuri urbane, ușoare și autobuze într-o manieră mai flexibilă. Dacă ne uităm la orașe mai mari, poți avea un sistem mai flexibil de a aduce oamenii la gară. Unul dintre motivele pentru care mulți aleg mașina în detrimentul transportului public este acesta, că au de mers de la birou încă 5 km până la gară și trebuie să aștepte 20 de minute pentru un autobuz. Dar acum pot folosi Uber sau Taxify pentru acea distanță,” explică Torsten Herbst.