Nu vreau AMNISTIE, ci un proces CORECT! Rudel OBREJA, condamnat în dosarul Gala Bute, își susține nevinovăția

„În România (…) ai convingerea (…) ca sunt în fața completului de execuție și nu a unui complet de judecată. Toată epopeea asta, cine ne judecă, alimentează și mai mult toate dezvăluirile pe care presa le-a făcut în ultima perioadă în care arată imixtiunile serviciilor secrete, sistemului de forță care conduce. (…) Pe noi toți ar trebui să ne judece judecători corecți, onești (…) ceea ce nu se mai întâmplă în țara asta”, a declarat Rudel Obreja, la sediul instanței supreme.

Potrivit lui Obreja, el a fost condamnat definitiv în dosarul Gala Bute de un complet al instanței supreme nelegal constituit, deoarece ar fi fost introduși „securiști”. Obreja s-a prezentat la sediul instanței supreme pentru a fi judecată contestația condamnării în dosarul Gala Bute.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

„Și asta (amnistie și grațiere, n.r.) dacă e nevoie, dacă este singura soluție. Ce atâta se dau după fuste? Nu e clar că au fost 1.000 de nenorociri? Nu am nevoie de amnistie, am nevoie de un proces corect. Asta vreau. (…) Eu vă spun de ani de zile că sunt nevinovat”, a spus Rudel Obreja.

Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, a fost condamnat în iunie 2018, de instanța supremă, la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Obreja a făcut contestație în anulare, fiind invocată decizia CCR privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, iar magistrații au dispus ca el să fie eliberat din detenție, până la soluționarea cauzei.

Pe 2 octombrie 2018, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanța supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toți magistrații din complet sunt trași la sorți.

După dezbateri, Curtea Constituțională a României a decis că Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorți, toți membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenței unui conflict juridic de natură constituționnală între Parlament și ÎCCJ.